Bioritmologie (portofoliu pentru masterat)

Descrierea cursului „Bioritmologie” în cadrul programului de studii

Denumirea universităţii: Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul in Chisinau)

Denumirea programului de studii: Biologie aplicată;                                                             Biologie modernă şi tehnologii în instruire

Ciclul: II

Denumirea cursuli: Bioritmologie

Codul cursului în planul de studii: S.03.A.18

Domeniul ştiinţific la care se referă cursul: Ştiinţe ale naturii, Ştiinţe ale educaţiei

Catedra responsabilă de curs: Biologia animală

Numărul de ore de contact: 37, Număr de credite ECTS: 5

Anul şi semestrul în care se predă cursul: anul II, semestrul III

Titular\Responsabil de curs: doctor conferenţiar, Coşcodan Diana

Descrierea succintă a corelării/integrării cursului cu /în programa de studii Cursul „Bioritmologie” contribuie la formarea competenţelor cognitive de căutare, de aplicare şi de analiză critică a informaţiei din diferite surse referitoare la ritmurile biologice, corelaţia dintre sistemele de organe, timpul individual.

Competenţe dezvoltate în cadrul cursului: ·         Competenţe cognitive: de căutare, de aplicare şi analiză critică a informaţiei din diferite surse referitoare la bioritmologie, corelaţia ritmurile exogene cu cele endogene. ·         Competenţe de învăţare: de autoevaluare a performanţelor profesionale şi de formulare de obiective cognitive şi de alegere a modalităţii/căilor de atingere a lor, printr-un proiect individual sau colectiv de perfecţionare profesională. ·         Competenţe de aplicare: de a aplica cunoştinţele obţinute în viaţa de zi cu zi, în activitatea profesională, în predarea Biologiei la şcoală. ·         Competenţe de analiză: de a evalua rolul ritmurilor biologice în activitatea organismului, de a elucida legătura dintre ritmurile biologice şi performanţele fizice şi intelectuale, de a elucida legăturile dintre maladiile psihice, nervoase şi dereglarea ritmului biologic, corelaţia dintre ritmul biologic şi sănătate. ·         Competenţe de comunicare: în limba maternă într-o manieră clară şi precisă, oral şi în scris, inclusiv utilizând tehnologiile informaţionale şi de comunicare, în diverse contexte socio-culturale şi profesionale, competenţe de comunicare în limbile moderne (citirea textelor de specialitate).

Finalităti de studii realizate la finele cursului: Să explice noţiunea de ritm biologic, Să evidenţieze rolul sistemului nervos central şi endocrin în reglarea ceasornicului biologic şi  apariţia unor desincronoze. Să elucideze sensibilitatea diferită a organismului la substanţe toxice, medicamente, durere în diferite perioade ale zilei. Să cunoască metodele de calculare a ciclurilor biologice, determinare a timpului individual, descifrarea ritmogramelor. Să evalueze resurse digitale şi textuale (manuale, rapoarte, portofolii) din domeniul bioritmologiei.

Prerechizite: Cunoştinţe de bază din biologie: fiziologie umană, psihofiziologie, anatomie. Studenţii trebuie să cunoască funcţiile sistemelor de organe, în special al celui nervos şi endocrin, noţiunea de factori stresogeni, sănătate, acrofază, factori ecologici, geografici, climaterici, sensibilitatea diferită la substanţe toxice.

Teme de bază: Obiectul de studiu al  bioritmologiei. File din istoria bioritmologiei. Fenomenele bioperiodice.Ritmurile activităţii solare şi ale cîmpului magnetic al pămîntului. Ciclul fizic, emoțional, intelectual. Bioritmurile principale la plante și animale. Reglarea ceasornicului biologic.  Organismul uman – ceasornicul biologic şi funcţional. Organizarea structural-funcţională a ceasornicului biologice. Clasificare bioritmurilor: Clasificare Hallberg (1969 г.), Clasificarea după Н.И. Моисеевa и В.Н. Сысуев (1961), Clasificare după  Смирнов В.М. (2004), Clasificarea după Гора Е.П. (2007). Perioadicitatea şi activitatea maximă (acrofaza) sistemelor organice funcţionale (SOF). Corelaţia dintre datele cronobiologiei şi a medicinei chineze tradiţionale. Cronobiologie. Cronotip.    Adaptarea organismului la altitudini: modificări ale sistemului respirator și ale metabolismului. Adaptarea organismului la altitudini: modificări ale sistemului cardiovascular și ale sângelui.      Adaptarea organismului la forțele de accelerare și decelerare.        Adaptarea organismului la adâncime: modificări ale sistemului respirator și ale metabolismului.       Ritmurile sistemului endocrin.        Bioritmurile plantelor..   Bioritmurile animalelor.   Adaptarea organismului la adâncime: modificări ale sistemului cardiovascular și ale sângelui.        Ritmurile biologice la copii. Rău de altitudini, adîncime, decompresiune. Maladiile provocate de altitudini și adâncimi.       Categoriile de altitudini și adâncimi în funcție de impactul lor asupra organismului.        Turele de noapte și bioritmul.

Strategii de predare-învăţare: Învăţare centrată pe student: prelegeri interactive, lucrări practice, proiecte, consultaţii.

Strategii de evaluare: Evaluare realizată prin diverse metode: oral şi scris, prezentări, rapoarte, prezentarea rezultatelor de la lucrări practice, participarea la discuţii, portofolii, etc. Evaluarea finală constă în rezolvarea unui test. Nota finală de evaluare se constituie din următoarele componente: 40% din notă constituie rezultatul evaluării finale de la examen, 30% din notă constituie evaluările curente petrecute pe parcursul semestrului, prin verificări succesive (cel puţin 2 evaluări); 30% din notă constituie rezultatul evaluării calităţii lucrului individual al studentului pe parcursul semestrului, inclusiv portofoliul, participare la discuții, prezentări, activitatea la seminare, lucrări de laborator, etc.

Tematica referatelor Bioritmul sistemului cardiovascular. Bioritmul sistemului respirator Bioritmul sangelui Bioritmul sistemului nervos Bioritmul organelor urinare Bioritmul sistemului endocrin Bioritmul organelor sexuale feminine Bioritmul organelor masculine Bioritmurile animalelor Bioritmurile la plante Manifestarea sezoniera a unor maladii Ciclicitatea unor maladii psihice si somatice Desincronoza Bioritmul si dereglar de somn Bioritmul la copii Bioritmul la batrini   Turele de noapte și bioritmul. Adaptarea organismului la adâncime. Adaptarea organismului la altitudini. Adaptarea organismului la accelerare și decelerare.

Bibliografie: 1.          Budeanu Constantin, Călinescu Emanoil. Bioritmurile şi viaţa umană. - Cerma, S.I., 1992, - 135 p. 2.      Duca Maria, Dănilă Oxana. Bioritmuri. - Chişinău, 2003, - 16 p. 3.      Melnic B., Crivoi Aurelia. Bioritmologia contemporană. - Chişinău, 2004, - 54 p. 4.      Popescu Stefan. Ritmurile biopsihice şi omul modern. - Bucuresti, 1981, - 120 p. 5.     Павалюк П. П. Биологические ритмы - саногенический показатель состояния организма. Кишинев, 2003, 124 с. 6.      Гриневич, В.В. Биологические ритмы здоровья. - М.: ВЛАДОС, 2005,  - 208 с. Opţională: 7.      Artur Guyton. Fiziologie. Editia a 5-a. -  Bucureşti. Ed.: Medicală AMALTEA W.B. SAUNDERS, -   587 p. 8.      Babschi E.B., Zubcov A.A., G.I. Kosiţcki, B.I. Hodorov. Fiziologia omului. – Chişinău: Lumina, 1991, - 624 p. 9.      Costuleanu Marcel. Fundamente de fiziopatologie. – Iaşi:  Cantes, 1999. 10.  Goliszek A. Învingeţi stresul. Editura Teora. 1999 11.  Блум Ф., Лейзерсон А., Хофстедтер. Мозг, разум и поведение. Москва. Мир, 1988, - 248 с. 12.  Грин Н., Стаут У., Тейдор Д. Биология. - М.: Мир, 1990, т. 2,  - 326 с. 13. Дубынин В.А., Каменский А.А., Сапин М.Р., Сивоглазов В.И. Регуляторные системы организма человека.  М.: Дрофа, 2003, -368 с. 14.  Малахов Г.П. Биоритмология. СПб.: АО Комплект, 2004,  - 257 с. 15.  Шульговский В.В. Основы нейрофизиологии. - М.:Аспект Пресс, 2000, - 277с

 Lucrul individual. 1. Determinare cronotipului propriu.

Scopul: de  a determina cronotipul propriu.

Ustensile: termometru medicinal.

Mersul lucrării:

Varianta 1. 

Pe parcursul a trei zile de odihnp peste fiecare 2 ore măsurați temperatura corpului, pulsul (frecvența contracțiilor cardicace) în repaus.

Completați tabelul.

TImpul măsurării.           Temperatura corpului.                  FCC

Prelucrarea datelor obținute.

Evidențiați intervalul zilei în care T și FCC erau maximale. Acest interval denotă acrofaza principalelor sisteme ale organismului.

Consultați informația: 

Crnotipurile principale ale omului:

Matinal (cocor)- orele 8-10   și 19.

Intermediar (porumbel) - orele 15. Nu se atestă scădere bruscă a activității.

De seară (bufniță) - orele 17-18 și 7-11

Varianta II
Alegeți răspunsul care vi se potrivește: (alături cu întrebarea în paranteze este indicat numărul de puncte)

1. Când preferați să vă treziți în weekend?

 5.00 - 6.30 (5)

 6.30 - 8.00 (4)

8.00 - 9.30 (3)

 9.30 - 11.00 (2)

11.00 -12.00 (1)

2. Când vă culcați în condițile că a doua yzi nu aveți necesitatea să vă treziți devreme? 

 20.00 - 21.00 (5)

21.00  - 22.30 (4)

 22.30 - 0 (3)

 0  - 1.30 (2)

 1.30 - 3.00 (1)

3. Sunteți capabil să vă treziți în fiecare zi fără deșteptător? 
Tot timpul (4) 
Uneori (3) 
Rar (2) 
niciodată (1) 

4. Vă treziți dimineața ușor? 

Foarte greu (1)

Destul de greu (2)

Destul de ușor (3)

Foarte ușor (4)

5. Cum vă simțiți în prima jumătate de oră după trezire? 

Moliciune pronunțată (1)

Moliciune neînsemnată (2)

Destul de energic (3)

Foarte energic (4)

6. Aveți poftă de mîncare după trezire? 

Nu (1)

Nesemnificativă (2)

Destul de bună(3)

Foarte bună (4)

7. Sunteți obosit îm prima jumătate de oră după sculare? 

foarte (1)

puțin (2)

destul de energic (3)

foarte activ (4)

8. Dacă mâine nu aveți nimic urgent dimineața, când preferați să vă culcați? 

Aproape tot timpul ca de obicei (4)

Mai târziu cu o oră (3)

Mai  tîrziu cu 2 ore (2)

Позже более на 2 часMai târziu cu peste 2 ore (1)

9. Excercițiile fizice la orele 7-8 sunt benefice pentru dvs? 

da (4)

acceptabile (3)

foarte greu le suport (1)

10. La ce oră obosiți atât de tare, că vă culcați de obicei? 

până la 21.00 (5)

până la 22.00 (4)

până la  0.30 (3)

până la  2.00 (2)

după 2.00 (1)

11. Când capacitatea de muncă e cea mai mare? 

8.00 -10.00 (6)

 11.00 - 13.00 (4)

 15.00 - 17..00 (2)

 19.00 - 21.00 (0) 

12. La ora 21 sunteți foarte obosit? 

da (5)

ralativ (3)

puțin (2)

absolut nu (0)

13. Dacă v-ați culcat mai târziu decît de obice, la ce oră vă treziți? 

ca de obicei (4)

ca de obicei, dar mai lenevesc în pat (3)

ca de obicei, dar adorm din nou(2)

mai târziu decât de obicei (1)

14. Când alegeți să munciți fizic din greu? 

 8.00 - 10.00 (4)

 11.00 - 13.00 (3)

 15.00 - 17.00 (2)

19.00 - 21.00 (1)

15. La ce oră vă simțiți foarte activ? 

 24.00 - 5.00  și 20.00 - 23.00 (1)

4.00 - 8.00 (5)

 7.00 -10.00 (4)

10.00 - 16.00 (3)

15.00 - 21.00 (2)

16. Ce tip de ritmicitate posedați? 
matinal la sigur (6) 
probabil matinal (4) 
indiferent (intermediar) (3) 

probabil de seară (2) 
la sigur, de seară (1) 


Rezultatele:

tip matinal-peste 69 puncte

tip matinal nepronunțat -  59 - 69 
tip indiferent 42 - 58 
tip nepronunțat de seară 31 - 41 
tip de seară pronunțat mai puțin de 31

Test pentru determinarea nivelului de stres

Stresul reflecta discrepanta intre solicitarile la care este supusa o persoana si capacitatea persoanei de a raspunde cu succes acestora. Psihologul T.S. Langner a imaginat o scala compusa din 22 de itemi cu ajutorul careia puteti afla cat de bine raspundeti situatiilor stresante.
Alegeti varianta de raspuns adevarata in cazul dvs.
1.De mai mult timp ma simt peste masura de slabit.
1 - Da
2 - Nu

2.Am avut perioade in care ma simteam depasit de situatie.
1 - Da
2 - Nu

3.Care este in general starea dvs psihica?
1 - Excelenta
2 - Buna
3 - Proasta
4 - Foarte proasta

4.Adesea simt ca "ma ia cu calduri"
1 - Da
2 - Nu

5.Ati suferit de palpitatii?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

6.Aveti pofta de mancare?
1 - Slaba
2 - Normala
3 - Buna
4 - Prea buna

7.Sunt atat de obosit incat nu pot sta nici macar pe scaun.
1 - Da
2 - Nu

8.Sunteti tipul de om care isi face griji din orice?
1 - Da
2 - Nu

9.Ati avut dificultati de respiratie (fara a face o munca grea)?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

10.Ati avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihica)?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

11.Ati avut stari de lesin?
1 - Niciodata
2 - Foarte rar
3 - Rar

12.Intampinati dificultati cand incercati sa adormiti sau sa ramaneti treaz?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

13.Va deranjeaza aciditatea gastrica (concomitent mai multe zile)?
1 - Da
2 - Nu

14.Aveti memorie buna?
1 - Da
2 - Nu

15.S-a intamplat sa aveti "transpiratii reci"?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

16.Va tremura vizibil mainile?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

17.Aud zgomote in cap tot timpul.
1 - Da
2 - Nu

18.Am spaime personale care imi provoaca prabusirea psihica.
1 - Da
2 - Nu

19.Va simtiti izolat chiar si intre prieteni?
1 - Da
2 - Nu

20.Nimic nu mi se intampla dupa cum imi doresc.
1 - Da
2 - Nu

21.Suferiti de durerei de cap?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

22.UNeori nici nu mai stiu daca ceva mai are pret, daca mai merita sa doresti ceva.
1 - Da
2 - Nu

Calcularea scorului si interpretarea rezultatelor Primiti cate un punct daca ati ales raspunsul 3 sau 4 de la itemul 3, daca ati ales 3 la intemul 11 si 2 la itemul 14. Pentru fiecare din ceilalti itemi primiti cate un punct daca ati ales cifra 1 (primul raspuns).

0 - 3 puncte = lipsa stresului
4 - 6 puncte = stres moderat
peste 7 puncte = stres sporit