Un somn calitativ este componenta principală a modului sănătos de viață. Toate procesele în organism sunt dirijate hormonal, iar hormonii sunt supuși ritmurilor biologice.
În partea întunecată a zilei intră în acțiune melatonina - conducătorul ritmului circadian (diurn). Secreția acestuia crește de la orele 21 și ne pregătește de culcare. Totodată stimulează hormonul creșterii (STH), care la adulți e responsabil pentru dezvoltarea masei musculare și lipoliză (arderea grăsimilor), reduce secreția de insulină.
Melatonina contribuie la creșterea nivelului hormonului de sațietate - leptina - proteina plasmatică, elaborată de celulele adipoase. Totodată scade nivelul de grelină - hormon responsabil de senzația de foame, elaborat de stomac.( Grelina e responsabilă pentru apetit, poate stimula dezvoltarea de noi neuroni şi le oferă protecţie împotriva efectelor îmbătrânirii. Atunci când stomacul se goleşte, este secretat hormonul foamei, grelina, iar nivelul acestuia în sânge creşte atunci când experimentăm câteva ore de foame. Specialiştii spun că grelina poate îmbunătăţi şi funcţia cerebrală. Ei au observat că animalele care urmează diete sărace în calorii au abilităţi mentale mai bune, iar motivul poate fi grelina. De asemenea, grelina poate duce la creşterea numărului de conexiuni neuronale).
Ce se întâmplă, când ne culcăm prea târziu, dormimi puțin și astfel reducem secreția de melatonină?
Tot lanțul de interacțiuni hormonale se dereglează. Scade sinteza hormonului de creștere, se dezechilibrează raportul grelina/leptina. Cortizolul se elimină și noaptea, ceea ce provoacă surmenaj și insulinorezistență. Scade constituirea țesutului muscular și lipozlia, ba din contra, are loc acumularea grăsimilor și atrofierea mușchilor.
Sănătatea reproducătoare de asemenea suferă - excesul de cortizol provoacă scăderea secreției de testoseron în orele dimineții la bărbați și deficitul de progesteron la femei. Și multe alte efecte negative.
Neglijind regimul somn-activitate, noi dereglăm statutul hormonal, adăugăm în greutate, apoi căpătăm probleme cu hormonii sexuali și sindromul oboselii cronice.
De aici concluzia- ne culcăm la orele 22.00-23.00, în încăpere întunecoasă, în lipsa surselor artificiale de lumină. Ne trezim la orele 6.30-7.30.
Persoanele care lucrează noaptea, iar ziua își recuperează somnul, automat sunt incluse în grupa de risc de obezitate,diabet zaharat de tip II, bolii hipertenzive, bolii ischemice a inimii.
În partea întunecată a zilei intră în acțiune melatonina - conducătorul ritmului circadian (diurn). Secreția acestuia crește de la orele 21 și ne pregătește de culcare. Totodată stimulează hormonul creșterii (STH), care la adulți e responsabil pentru dezvoltarea masei musculare și lipoliză (arderea grăsimilor), reduce secreția de insulină.
Melatonina contribuie la creșterea nivelului hormonului de sațietate - leptina - proteina plasmatică, elaborată de celulele adipoase. Totodată scade nivelul de grelină - hormon responsabil de senzația de foame, elaborat de stomac.( Grelina e responsabilă pentru apetit, poate stimula dezvoltarea de noi neuroni şi le oferă protecţie împotriva efectelor îmbătrânirii. Atunci când stomacul se goleşte, este secretat hormonul foamei, grelina, iar nivelul acestuia în sânge creşte atunci când experimentăm câteva ore de foame. Specialiştii spun că grelina poate îmbunătăţi şi funcţia cerebrală. Ei au observat că animalele care urmează diete sărace în calorii au abilităţi mentale mai bune, iar motivul poate fi grelina. De asemenea, grelina poate duce la creşterea numărului de conexiuni neuronale).
Melatonina în cantități maximale se elaborează în timpul somnului, în încăperi întunecoase. Totodată aceasta influențează sinteza cortizolului- hormonului stresului și activității - reducându-i secreția. La orele 3-4 secreția melatoninei scade, ar al cortizolului crește/ Dimineața noi ne trezim în acrofaza cortizolului (secreția maximă). Suntem activi, pregătiți pentru o nouă zi. În timpul zilei secreția de cortizol scade.
Nivelul redus al melatoninei în timpul părții luminoase a zilei contribuie la activitatea optimă a insulinei.
Seara melatonina se secretă în cantități mai mari, și ciclul se repetă.Ce se întâmplă, când ne culcăm prea târziu, dormimi puțin și astfel reducem secreția de melatonină?
Tot lanțul de interacțiuni hormonale se dereglează. Scade sinteza hormonului de creștere, se dezechilibrează raportul grelina/leptina. Cortizolul se elimină și noaptea, ceea ce provoacă surmenaj și insulinorezistență. Scade constituirea țesutului muscular și lipozlia, ba din contra, are loc acumularea grăsimilor și atrofierea mușchilor.
Sănătatea reproducătoare de asemenea suferă - excesul de cortizol provoacă scăderea secreției de testoseron în orele dimineții la bărbați și deficitul de progesteron la femei. Și multe alte efecte negative.
Neglijind regimul somn-activitate, noi dereglăm statutul hormonal, adăugăm în greutate, apoi căpătăm probleme cu hormonii sexuali și sindromul oboselii cronice.
De aici concluzia- ne culcăm la orele 22.00-23.00, în încăpere întunecoasă, în lipsa surselor artificiale de lumină. Ne trezim la orele 6.30-7.30.
Persoanele care lucrează noaptea, iar ziua își recuperează somnul, automat sunt incluse în grupa de risc de obezitate,diabet zaharat de tip II, bolii hipertenzive, bolii ischemice a inimii.
