sâmbătă, 9 decembrie 2017

Curiozităti despre stângaci


CURIOZITĂȚI // Ce nu știai despre STÂNGACI

Știri 09.12.2017 08:01 Autor: Ziarul National
sursa: eva.ro

De ce sunt oamenii împărțiți în stângaci și dreptaci? De ce sunt mai mulți oameni capabili să lucreze cu mâna dreaptă decât cu cea stângă? Studiile științifice legate de acest subiect au dezvăluit că stângacii și dreptacii au creiere diferite, iar alegerea mâinii dominante este mai degrabă consecința acestui fapt, nu cauza.
Oamenii de știință nu au identificat anumite gene ca un factor major, dar au observat că folosirea mâinii stângi este mai frecvent întâlnită în familiile în care există deja oameni cu această particularitate. În plus, au descoperit că stilul de gândire al oamenilor stângaci este diferit de cel al dreptacilor. Oamenii stângaci au fost nevoiți să își adapteze întreaga viață la lumea dreptacilor, așa că sunt mai independenți. Iată alte câteva curiozități!
1. Stângacii reprezintă 5-10% din populația mondială totală.
2. În majoritatea cazurilor, stângacii folosesc jumătatea dreaptă a creierului, spre deosebire de dreptaci, care folosesc partea stângă a creierului mai des.
3. Stângacii au aptitudini bune la sporturi, cum ar fi înotul, boxul, tenisul și baseballul.
4. Mai mult de 40% dintre cei mai mari jucători de tenis din lume sunt stângaci.
5. Stângacii văd mai bine sub apă.
6. Un sondaj publicat în British Journal of Health Psychology realizat cu ajutorul a peste 25.000 de subiecți din 12 țări a arătat că stângacii beau mai des.
6. Potrivit statisticilor, dintre toți absolvenții de facultate care au ajuns să aibă o carieră de succes, au fost cu 26% mai mulți stângaci.
7. La animale, cum ar fi pisicile, șoarecii și șobolanii, procentul de dreptaci este egal cu cel al stângacilor.8. Studiile au arătat că stângacii sunt mai talentați în domeniul matematicii și al arhitecturii, în timp ce dreptacii au abilități verbale mai dezvoltate. 9. Persoanele stângace sunt mai predispuse la insomnie.
10. Statisticile arată că femeile, care sunt însărcinate în jurul vârstei de 40 de ani, au șanse cu 128% mai mari să nască un copil stângaci.
11. În urma unui studiu restrâns publicat în Journal of Nervous and Mental Disease, s-a descoperit că stângacii își exprimă emoțiile în mod diferit față de dreptaci. De exemplu, aceștia se pot enerva mai repede.
12. Oamenii de știință au stabilit că, dacă o persoană stângace își rănește mâna dominantă, învață să o folosească pe cealaltă mai repede decât o face un dreptaci.
13. Persoanele care își folosesc mai mult mâna stângă sunt mai susceptibile de a suferi de alergii și astm.

luni, 13 noiembrie 2017

Curiozități despre corpul uman

1Amprenta de pe limba
Nu scoate limba daca vrei sa-ti ascunzi identitatea. La fel ca si în cazul amprentelor digitale, toata lumea are si o amprenta linguala unica!
2. Napârlesti
Animalul de casa nu e singurul care are o problema de napârlire. Oamenii pierd aproximativ 600 000 particule de piele în fiecare ora. Astfel se aduna cam 75 g în fiecare an.
3. Câte oase ai ?
Un adult are mai putine oase decât un bebelus. Ne începem viata cu 350 oase, dar deoarece oasele fuzioneaza în timpul cresterii, sfârsim prin a avea doar 206 la vârsta adulta.
4. Intestine lungi
Intestinul subtire este de aproximativ 4 ori mai mare decât înaltimea persoanei. Daca nu ar fi extrem de înfasurat, lungimea sa de aproximativ 7 metri, nu ar încapea în cavitatea abdominala, si am face mizerie în jurul nostru…
5. Bacteriile
Acum chiar ca ti se va ridica parul pe spinare: fiecare centimetru patrat de piele apartinând corpului uman este populat cu 32 milioane bacterii, însa, din fericire, majoritatea sunt pasnice.
6. Sursa mirosului corporal
Sursa subsuorilor sau a picioarelor urât mirositoare este transpiratia. O pereche de picioare are 500.000 glande sudoripare, care produc peste 500 ml transpiratie zilnic.
7. Viteza stranutului
Aerul care iese în timpul stranutului poate avea pâna la 250 km/h, iata deci un motiv bun pentru a-ti acoperi nasul si gura când stranuti sau pentru a te feri când te simti amenintata. Strănutul părăsește cavitatea bucală cu viteza de aprox. 250 km/h, de aceea el este foarte periculos în condițiile în care persoana care strănută încearcă să îl controleze.
Dacă strănutul este prea puternic, aceasta își poate rupe o coastă. Dacă se încearcă reținerea strănutului, în creier sau în măduva spinării se poate sparge vreo venă, fapt care poate avea consecințe letale. Dacă persoana se forțează să își țină ochii deschiși, aceștia pot ieși din orbite.
8. Distanta parcursa de sânge
Sângele calatoreste mult prin corp. În fiecare zi, el strabate 96.000 km prin vasele sangvine din corp, iar inima pompeaza zilnic 7600 kg sânge prin aceste vase.
9. Cantitatea de saliva
S-ar putea sa nu vrei sa înoti în scuipat, însa daca l-ai pastra pe tot, ai putea! Într-o viata, o persoana produce aproximativ 25.000 litri de saliva, destul pentru a umple doua piscine!
10. Cât de tare sforai ?
Pâna la vârsta de 60 ani, 60% dintre femei si 40% dintre barbati vor sforai. Nivelul de zgomot produs de sforait poate varia de la 60 pâna la 80 decibeli, asta înseamna ca se aude ca si cum ai sparge un zid de beton cu bormasina. Zgomotele de peste 85 decibeli sunt considerate periculoase pentru urechea umana.
11. Culoarea parului si bogatia sa
Blondele se pot distra sau nu mai mult, dar cu siguranta au mai mult par. Culoarea parului depinde de densitatea sa, iar blondele (naturale) sunt în vârful listei. În general, capul uman numara 100.000 foliculi pilosi, fiecare dintre ei fiind capabil sa produca 20 fire de par pe durata de viata a unei persoane. Blondele au aproximativ 146.000 foliculi, brunetele 110.000 foliculi, fetele cu parul saten au chiar 100.000, iar roscatele sunt cele mai dezavantajate, cu numai 86.000 foliculi.
12. Câte mirosuri retii ?
Nasul omului nu este la fel de sensibil ca cel al câinelui, însa îsi poate aminti 50.000 mirosuri diferite.
13. Cresterea unghiilor
Daca îti tai unghiile de la mâini mai des ca pe cele de la picioare, e normal. Unghiile care sunt expuse si care sunt folosite cel mai des cresc mai repede. De asemenea, unghiile cresc mai repede la mâna cu care scrii si la degetele mai lungi. În medie, unghiile cresc cu aproximativ 2,5 mm în fiecare luna.
14. Greutatea capului
Nu e de mirare ca bebelusii nu reusesc sa-si tina capul în primele luni de viata: capul uman reprezinta 1/4 din lungimea noastra totala la nastere, si numai 1/8 din aceasta la vârsta adulta.
15. Nevoia de somn
Omul poate rezista fara somn destula vreme, însa 11 zile îi sunt fatale. Dupa 11 zile de nesomn, vei adormi… pe vecie!
16. De ce plângi de fericire ?
Expertii nu stiu sigur de ce, însa au o pista. Se pare ca râsul si plânsul sunt reactii fiziologice similare: ambele apar în situatii emotionale puternice, si nu se pot opri atunci când vrem noi. Noi asociem plânsul cu tristetea, însa lacrimile sunt declansate de o varietate de emotii. Se pare ca atât plânsul, cât si râsul, pot usura un eveniment stresant, contracarând efectele cortizonului si adrenalinei. Asadar, poti sa te consideri norocoasa daca râzi pâna-ti dau lacrimile.
17. De ce îti dau lacrimile de la ceapa ?
Atunci când tai o ceapa, îi rupi celulele, eliberând enzime care produc un gaz, derivat de sulfoxid. Când gazul ajunge la nivelul ochilor, el reactioneaza cu lacrimile si produce o cantitate mica de acid sulfuric, provocând durere. Creierul le semnaleaza apoi glandelor lacrimale sa produca mai multe lacrimi pentru a spala ochii de substanta toxica. Cu cât tai mai multa ceapa, cu atât se va produce mai mult acid sulfuric si cu atât vei lacrima mai tare. Reactia chimica produsa la taierea cepei este de fapt un mecanism de aparare al plantei, care a evoluat astfel pentru a se apara de daunatori. Pentru a lacrima mai putin, tine ceapa la frigider înainte de a o taia: temperaturile scazute încetinesc eliberarea enzimelor.
18. De ce îti pocnesc articulatiile ?
În interiorul capsulei formate de articulatii se afla un lubrifiant, numit lichid sinovial, care contine gaze dizolvate. Atunci când întinzi articulatia, comprima de fapt fluidul din interiorul ei, fortând gazele bogate în azot sa plece din lichidul sinovial. Eliberarea „aerului” din capsula articulatiei provoaca acel „trosc” pe care îl auzi. Odata ce gazele sunt eliberate, articulatia devine mai flexibila. Probabil ca ai observat ca articulatia nu mai pocneste o vreme, dupa ce ai auzit-o. Acest lucru se întâmpla deoarece gazele eliberate se resorb în lichidul sinovial în aproximativ 15-30 minute. Daca îti place sa-ti trosnesti articulatiile degetelor, trebuie sa stii ca acest lucru nu duce la artrita, dar poate duce la scaderea puterii în acea mâna.
19. Ce provoaca pielea de gaina ?
Pielea de gaina (numita si piloerectie) se formeaza atunci când ti-e frig sau frica. Muschii de dimensiune mica de la baza fiecarui fir de par se contracta si dau acea aparenta de mini-dealuri pe piele. Acest fenome era perfect justificat pe vremea stramosilor nostri cu blana (?!), care reuseau sa prinda un strat de aer între peri, realizând astfel termoizolatia. În plus, zburlirea parului avea un efect de intimidare pentru dusmani, facând ca omul sa para mai mare si mai fioros (!). În ziua de azi pielea de gaina nu mai are niciun sens, iar daca vrei s-o eviti îmbraca-te gros si evita filmele de groaza.
20. De ce ti se zbate ochiul ?
Acest fenomen comun si enervant poarta numele de miokimie, si este probabil provocat de o anomalie a unui nerv. De asemenea, expertii cred ca si oboseala, stresul, alimentatia de proasta calitate, alergiile, alcoolul si cafeina cresc incidenta fenomenului. Din fericire, acesta este un fenomen benign, ce trece în general de la sine.
21. De ce ti-e frig mereu ?
Temperatura corporala este reglata în creier, mai precis în hipotalamus, care îi semnaleaza corpului sa cedeze caldura pe vreme calda si sa capteze caldura (sa tremure pentru a provoca caldura în muschi) pe vreme rece. Fierul joaca un rol în acest proces, asa ca oamenii care sufera de anemie au adesea senzatia de frig. Circulatia proasta (datorata hipertensiunii sau medicamentelor) pot lasa extremitatile fara caldura. De asemenea, hipotiroidia poate încetini metabolismul pâna în punctul în care corpul nu mai genereaza suficienta caldura. Un studiu recent a sugerat chiar ca ar exista o predispozitie genetica în ceea ce priveste toleranta la frig. Ce poti face? Manânca alimente bogate în fier (maruntaie, fasole, vegetale verzi) si evita nicotina, care provoaca constrictia vaselor sangvine.
22. Toti copiii se nasc fara pistrui ?
Copiii se nasc uneori cu semne, însa niciodata cu pistrui. Pielea produce pistruii facând exces de pigment, ca raspuns la expunerea solara. Pe masura ce ne expunem la soare, ADN-ul celular începe sa se distruga, aparând pistruii. De aceea este bine sa ne dam cu crema cu factor de protectie înalt (30) si sa mergem la dermatolog daca observam ca ne umplem de pistrui.
23. Ce provoaca furnicaturile ?
Numite si parestezii, furnicaturile si amortelile sunt provocate de fluxul sangvin redus catre un nerv presat. Daca stai prea mult într-o pozitie ciudata sau chiar si cu picioarele încrucisate, poti apasa pe un nerv îndeajuns de tare pentru a-i întrerupe comunicarea cu creierul, provocând „adormirea” picioarelor. Parestezia se simte în general în extremitati (mâini, picioare si glezne). Simpla modificare a pozitiei este de ajuns pentru a restabili comunicarea nervului cu creierul. Uneori, aceste furnicaturi pot fi însa semn al unor boli serioase, precum diabetul sau lupusul, caz în care ele nu dispar la modificarea pozitiei corporale.
24. Guma de mestecat si brânza îti pastreaza dintii frumosi ?
De fiecare data când manânci, bacteriile din gura reactioneaza cu mâncarea si formeaza un acid organic ce duce la aparitia cariilor. Saliva dilueaza însa acest acid si reuseste sa contracareze procesul. Guma de mestecat stimuleaza salivatia, deci este benefica. În ceea ce priveste brânza, grasimile acesteia pot actiona ca o bariera protectoare pentru dinti; ea contine de asemenea calciu si fosfati, care descurajeaza placa dentara si întaresc dintii. Ca sfaturi preventive împotriva formarii cariilor, tine minte: limiteaza gustarile între mese, mesteca guma fara zahar dupa mese si termina-ti masa cu câteva bucatele de brânza.
În plus iată și rezultatetele unor statistici interesante:
1.      Oamenii cu mai multe alunite tind sa aiba o viata mai lunga decat cei fara alunite.
2.      Daca te gandesti la muschii tai poti deveni mai puternic.
3.      Parfumul de grapefruit le face pe femeile de varsta a doua sa para cu sase ani mai tinere in ochii barbatilor. Efectul nu este reciproc, iar parfumul de grapefruit nu are niciun efect asupra modului cum femeile percep barbatii de varsta a doua.
4.      Cei mai tineri parinti din lume aveau 8 si 9 ani si au trait in China, in anul 1910.
5.      Cu cat este mai rece camera in care dormi, cu atat exista mai multe sanse sa ai un cosmar.
6.      Exista mai multi oameni in viata astazi, decat au murit vreodata.
7.      Parul femeilor are jumatate din diametrul parului barbatilor.
8.      Femeile clipesc de doua ori mai mult decat barbatii.
9.      O persoana normala care se lasa de fumat va avea nevoie de un somn mai scurt cu o ora.
10.  Rasul micsoreaza nivelul hormonilor stresului si intareste sistemul imunitar. Copiii de sase ani rad in medie de 300 de ori pe zi. Adultii rad de la 15 la 100 de ori pe zi.
11. Oamenii inteligenti au mai mult zinc si cupru in componenta parului.
12.  Inima umana creeaza destul de multa presiune in timp ce pompeaza, astfel incat sangele poate tasni peste 9 metri!
13. Energia pe care o genereaza creierul nostru echivaleaza cu cea generata de un bec de 10 watti. Chiar si atunci cand dormim, creierul nostru genereaza energia echivalenta a unui bec mai mic. Asadar, acel desen amuzant care ilustreaza fiinta umana in timp ce a gasit o idee formidabila, nu este deloc prea departe de adevar.
14. Creierul este mai activ noaptea decat in timpul zilei.
15. Creierul nu simte durere fiindca el nu are receptori ai durerii.
16. Unghia care creste cel mai repede este cea de la degetul mijlociu. Iar unghia mijlocie de la mana ta dominanta creste cel mai repede dintre toate.
17. Ciclul de viata al unui fir de par uman este intre 3 si 7 ani.
18. Parul uman este foarte rezistent. In afara de faptul ca este inflamabil, prul uman se dezintegreaza foarte-foarte greu. Parul nu poate fi distrus de frig, schimbari climatice, apa sau alte forte naturale si este rezistent la o gama foarte larga de acizi si chimicale corozive.
19. Acidul din stomacul tau este suficient de puternic incat sa dizolve o lama de ras. Acidul clorhidric care se regaseste in stomac poate sa dizolve mai multe tipuri de metal, nu doar pizza pe care ai mancat-o la cina.
20. Ceara din ureche este necesara pentru sanatatea urechii. In timp ce multi oameni o considera dezgustatoare, aceasta este de fapt foarte benefica sistemului de aparare al urechii, protejand interiorul urechii de bacterii, fungi, murdarie si insecte. Curata si lubrifiaza canalul urechii.
21. Copiii se nasc mereu cu ochii albastri. Melanina din ochii unui nou-nascut are mereu nevoie de timp pentru a se inchide, prin expunerea la ultraviolete, dezvaluind mai tarziu adevarata culoare a copilului.
22. Fiecare om si-a petrecut aproximativ jumatate de ora ca o singura celula.
23. Dupa ce mananci prea mult, auzul tau scade.
24. Femeile au un miros mai dezvoltat decat barbatii.
25. Nasul tau poate retine peste 50,000 de mirosuri diferite.
26. Ochii, nasul si urechile noastre isi modifica dimensiunile in mod continuu pe parcursul vietii.
27.  Lunea este ziua din saptamana cand creste riscul atacului de cord. Un studiu de 20 de ani din Scotia a gasit faptul ca lunea mor cu 20% mai multi oameni, decat in orice alta zi a saptamanii. Cercetatorii au argumentat ca aceasta ar avea legatura cu stresul intoarcerii la serviciu, dupa prea multa distractie.
28. Un om poate trai intre o luna si doua luni fara mancare, doar cu apa in functie de grasimile din corpul sau si alti factori.
29. Peste 90% din boli sunt cauzate de stres.
30. Pana la varsta de 60 de ani, majoritatea oamenilor isi pierd jumatate din papilele gustative.

joi, 28 septembrie 2017

cel mai scurt test pentru determinarea IQ (Cognitive Reflection Test (CRT), de prof.Shein Frederic))




  1. cel mai scurt test IQ
  2. 1. Bâta de beisbol şi mingea împreună costă 1 dolar şi 10 cenţi. Bâta e mai scumpă decât mingea cu 1 dolar. Cât costă mingea?
  3. 2. 5 maşini confecţionează în 5 minute 5 piese. Cât timp va fi necesar pentru ca 100 maşini să confecţioneze 100 piese?
  4. 3. Lacul este acoperit de nufăr. În fiecare zi suprafaţa ocupată de nufăr se dublează. În întregime lacul va fi acoperit de nufăr în 48 zile. Peste câte zine nufărul va acoperi o jumătate din suprafaţa lacului? 














Răspunsuri:
1. 5 cenţi
2. 5 minute
3. 47 zile

duminică, 3 septembrie 2017

test pentru determinarea nivelului atenției



Metoda se foloseste pentru determinarea volumului distribuirii și flexibilității atenției. În pătratul din 25 de celule sunt aranjate numerele de la 1 la 40, lipsesc 15 numere. Persoana cercetată trebuie să taie numerele care lipsesc în pătrat, din șirul de numere, prezentate mai sus


   Timpul alocat-1,5 minute. Calcularea rezultatelor-se consideră eroare și scăparea din vedere a numărului, și corectările. 
    



               14         5         31         7           37
               40         34       23         1           20
               19         16       32         13         33
               2           6         8           25         9
               12         26       36         28         39
          1.       2,     3,      4,        5,        6,         7,      
           …     …                         …      …
          10,     11,   12,    13,      14,      15,     
                             …     …       …
          16,     17,   18,    19,       20,      21,
           …                       …        …
          22,      23,   24,    25,      26,      27,
                     …              …      …        …
          28,      29,   30,    31,      32,      33,
          …                        …        …       …
          34,      35,   36,    37,      38,      39,
          …                …     …                 …
          40
          …

  Numerele evidențiate, prezente în pătrat.  
                  Acordare punctelor:
Nota, puncte
 9
8
7
6
5
4
3
2
1
numărul de răspunsuri corecte
18
17
15-16
13-14
10-12
8-9
6-7
5
4




sâmbătă, 2 septembrie 2017

Tipurile gemenilor.

Se disting 2 tipuri de gemeni-monovitelini si bivitelini. http://www.eurolab.ua/pregnancy/4509/41108/

Gemenii bivitelini
Se întâlnesc cel mai des  ( 66-75% din gemeni). Incidența nașteri- 4-50 la  1000.
În Africa de Vest sunt cele mai fecvente cazuri (40 : 1000)/.
Gemenii bizigoți se formează în cazul fecundării a două ovule diferite concomitent. Ei pot fi de același sex, sau de diferit sex. 
Gemenii bizigoți au placentare de tip dicorionic, diamniotic. În toate cazurile există două placente autonome. 
Una din cauza formării gemenilor bivitelini - stimularea puternică a ovarelor de către FSH, care poate provoca dezvoltare ovulelor în ambele ovare, sau, ce e mai des, a  câtorva ovule dintr-un singur folicul.
E posibilă activarea statinelor hipotalamice, care duce la stimularea hipofizei cu poliovulația ulterioară. 
Printre femeile care nasc gemeni bivitelini mai multe au vârsta 35-39 ani,  se află la a doua sau a treia naștere, cu masa corpului și statura relativ mare.  Se presuune transmiterea ereditară pe linia maternă după tipul recesiv. 
Mai frecvente sunt cazurile de gemeni bivitelini în cazul anomaliilor uterului.
Teoretic este posibilă fecundarea a două ovule din diferite ovulații, cu instalarea unei sarcini pe fondul sarcinii care deja se dezvoltă. În primele săptămâni de sarcină spermatozoidul poate intra in cavitatea uterului, de acolo-în trompe, unde  fecundează ovulul, eliberat la ultima ovulație. Oul fecundat se va implanta în membrana deciduală (în curs de desprindere).
Sunt descrise cazuri când la o femeie cu uter și vagin bifurcat în fiecare uter s-a descoperit cîte o sarcină- una de 12, alta de 4 săptămâni. 
E posibilă sarcina gemelară din ovule produse în aceiași ovulație, dar fecundate de către parteneri diferiți. 
Gemenii monozigoți (monovitelini)
Se formează în urma dividerii oului la diferite etape de dezvoltare și constituie  1/3 din toate sarcinile gemelare. Incidența -3-5 la 1000 nașteri. 
Spre deosebire de bizigoți, nașterea monozigoților nu depinde de etnie, vârstă. Se presupune, că dividerea ovulului poate avea loc în cazul reținerii implantării și deficitului de oxigen.  Aceasta explică și anomaliile frecvente ale gemenilor monovitelini. Gemenii monovitelini sunt identici, de același sex.
Posibil, cauza poliembrioniei poate fi desprinderea mecanică a blastomerelor (la stadiile incipiente de diviziune), care apare  ca urmare a răcirii, dereglării echilibrului acido-bazic și  a compoziției ionice a mediului, acțiunii factorilot toxici etc.
Dezvoltarea gemenilor monozogoți este corelată și cu fecundarea ovulului care are 2 sau mai multe nucee. 
În timpul dezvoltării ovulului se dezvoltă corionul, apoi amnionul și embrionul. De aceea caracterul placentației depinde de perioada în care s-a produs diviziunea celulară a ovulului. 
Dacă diviziunea se produce în primele  3 zile după fecundație, adică până la formarea stratului intern al embrionului -embrioblastuui (stadiul de blastocist) și transformarea stratului extern al lui în trofoblast, gemenii monozigoți vor avea 2 corioane și 2 amnioane. Se întâlnește în  20-30% cazuri.
Dacă dividerea se produce între zilele 4-8 după fecundare, în stadiul de blastocist, adică după formarea corionului, dar înainte de finisarea formării amnionului, se vor dezvolta 2 embrioni cu saci amniotici separați, și un corion comun  (70-80% din cazuri).
Dacă diviziune se produce în zilelel a 9-10 după fecundare, când amnionul deja e format, se dezvoltă embrioni cu un amnion comun (1% din cazuri). Este cazul sarcinii cu cele mai mari riscuri.
Dacă dividerea se produce în zilele  13-15, aceasta va fi incompletă și va fi soldată cu dezvoltarea gemenilor contopiți (siamezi). Se întâlnește foarte rar, 1 la 1500 sarcini gemelare.
.

vineri, 25 august 2017

Un punct de vedere despre moștenirea intelectului

Oamenii de știință au efectuat prima cercetare genetică de proporții cu privire la această chestiune și au ajuns la concluzia că puterea inteligenței este moștenită de la mamă și nu de la tată, așa cum se credea anterior.
Astfel încât stereotipurile de gen care au existat timp de mai multe secole, sunt acum obligate să dispară.
Anume genele mamei, așa cum se dovedește, sunt direct responsabile pentru dezvoltarea cortexului cerebral, iar cele ale tatălui – pentru dezvoltarea sistemului limbic. Cu alte cuvinte, de la mama, ați luat inteligența iar de la tata – starea sa emoțională tipică.
Mai mult ca atât, alte cercetări au demonstrat că oamenii moștenesc intelectul de la mamă deoarece genele intelectului sunt localizate pe cromozomul X.
Însă există și alți factori.
Recent, cercetătorii de la Universitatea din Ulm din Germania au descoperit că genetica nu este singurul motiv al dezvoltării inteligenței. Există și alți factori care determină faptul că sunteți deștept sau nu.
Principalul factor suplimentar este gradul de atașament față de mamă, mai ales la vârsta de doi ani. Copiii care se jucau cu ei în mod regulat în jocuri complicate de recunoaștere a simbolurilor, în consecință crescând ajungeau mai inteligenți decât majoritatea colegilor lor.
Al doilea factor este iubirea. Dacă nevoile emoționale ale copiilor sub vârsta de 13 ani au fost satisfăcute aproape în întregime, în hipocampul lor s-au format cu 10% mai multe celule decât la cei care au fost depărtați emoțional de mama lor.
Acum, oamenii de știință susțin că inteligența depinde de genetică doar în proporție de 40-60%, iar restul de mediul înconjurător.

miercuri, 16 august 2017

9 actiuni fascinante pe care organismul le face ca si mecanisme de apărare.

Prezentam 9 actiuni fascinante pe care organismul tau le face ca si mecanisme de apărare.
Căscatul
Scopul principal al căscatului este să răcorească creierul dupa ce a fost supraîncălzit sau supraîncărcat.
Strănutul
De obicei, stranutam atunci cand pasajele nazale se umple cu prea mulți alergeni, microbi, praf sau alte substanțe iritante. Stranutul este modalitatea organismului de a scăpa de acest “gunoi”.
Întinderile de dimineata
Noi instinctiv ne întindem cu scopul de a ne pregăti corpul pentru sarcinile fizice din timpul zilei. În același timp, intinderile lucreaza mușchii, refac fluxul de sange si ne imbunatatesc starea de spirit.
Sughiturile
Când mâncam foarte repede si înghițim bucăți mari de mancare sau pur și simplu ne supraincarcam, nervul pneumogastric se poate irita. Aceasta reactie este în strânsă legătură cu stomacul și diafragma. Rezultatul este o portie de sughiț.
Tresaritul in timpul somnului
Acesta se referă la acel sentiment ciudat când te pui in pat sa adormi și dupa ceva timp corpul iti este strabatut ca de un șoc electric. În acest moment, toti muschii se contracta atât de puternic încât te trezești imediat.
Acest fenomen este rezultatul faptului că atunci când esti pe punctul să adormi, frecvența respirației scade rapid, în timp ce pulsul incetineste doar foarte putin si muschii sunt relaxati. În mod uimitor, creierul interpretează aceste evoluții ca prevestind moartea. Așa că el încearcă să te salveze, oferindu-ti un șoc.
Incretirea pielii cand stai in apa
Ridurile care apar pe pielea mâinilor atunci cand stai mai mult in apa joaca un rol important. Acest fenomen este cauzat de faptul că atunci când organismul se confruntă cu o cantitate mai mare de umiditate înțelege că mediul poate fi alunecos. Astfel încât pielea de pe maini imediat începe să se schimbe pentru a-ti fi mai ușor sa te prinzi de suprafețele netede.
Pierderea memoriei
Pierderea memoriei se întâmplă de multe ori după apariția experiențelor cele mai neplăcute. Creierul nostru șterge literalmente cele mai cumplite momente din amintirile noastre.
Pielea de “gaina”
Funcția primară a pielii de “gaina” este de a reduce cantitatea de căldură pe care corpul o pierde prin porii pielii, ceea ce ne ajuta apoi să ne încălzim mai usor în condiții climatice nefavorabile.
Lacrimile
In afara de a acționa ca protecție pentru membrana mucoasa a ochiului atunci când obiectele străine vin în contact cu ea, lacrimile servesc drept instrument de “apărare emoțională”. Oamenii de știință cred că, în situații de stres, corpul creează o nouă sursă, puternică de iritare, în scopul de a distrage atenția persoanei respective de la durerea cu care se confruntă în acel moment.

miercuri, 28 iunie 2017

CUM VA FI EFECTUAT PRIMUL TRANSPLANT LA CAP?

PRIMUL TRANSPLANT DE CAP
Secolul XX a fost martorul unor descoperiri medicale care în trecut ar fi fost considerate minuni. Odată cu dezvoltarea antibioticelor, a intervențiilor chirurgicale complexe și a altor tratamente sofisticate, speranța de viață a oamenilor a crescut fără precedent.
Cu toate că încă suntem departe de nivelul de experiență medicală și cunoștințe științifice necesare pentru tratarea tuturor bolilor, pășim pe un drum cu totul revoluționar: primul transplant de cap din istorie este programat a avea loc în luna decembrie 2017.
in 2015, neurochirurgul italian Sergio Canavero afirma că, dacă am avea tehnologia care să ne permită să irigăm țesuturile neuronale cu fluidele necesare, ar trebui ca, până la finalul anului 2017, să putem efectua primul transplant de cap din istoria medicinei. Dr. Canavero intenționează să efectueze el însuși această procedură complicată, în premieră mondială, în decembrie 2017.
Potrivit Dr. Canavero, operația ar va dura 36 de ore și va reuni eforturile unei echipe de 150 de cadre medicale. După 30 de ani petrecuți în domeniul cercetării în acest domeniu, medical Italian a pus la punct o procedură pentru efectuarea transplantului de cap.
Capul lui Valeri Spiridonov, un programator rus de 31 de ani, va fi transplantat pe corpul unei persoane aflate în moarte cerebrală. Corpul donatorului va avea semnalmentele lui Spiridonov: aceeași înălțime, aceeași greutate și aceeași grupă de sânge.




Donatorul corpului (pacientul în moarte clinică) va fi monitorizat permanent, pentru ca medicii să se asigure că nu suferă leziuni care să îl facă incompatibil cu această procedură.
Valeri Spiridonov suferă de boala Werdning-Hoffman, o afecțiune degenerativă care i-a afectat profund toți mușchii. Spiridonov s-a oferit voluntar pentru efectuarea acestei operații, ce se anunță a fi cu adevărat revoluționară.
În iarna acestui an, Valeri Spiridonov va deveni primul om care va primi un corp cu totul nou.
Boala Werdnig-Hoffmann este o afecțiune caracterizată de atrofia unor neuroni motorii localizați în măduva spinării. În cele mai multe cazuri, debutează la naștere și provoacă moartea neuronilor motorii.
Bolnavii ajung să nu-și mai poată mișca membrele, iar mușchii se distrug progresiv. Din cauza bolii, Spiridonov este obligat să trăiască în cărucior și depinde de alți oameni, care-l ajută cu treburile de zi cu zi.
Viața mea e grea. Trebuie să mă bazez pe alți oameni în fiecare zi, deoarece am nevoie de ajutor pentru a mă da jos din pat și a mă urca în scaunul cu rotile. Sunt aproape dependent de alți oameni. Dacă există o modalitate de a schimba lucrurile, cred că ar trebui încercată — a spus Spiridonov într-un interviu.
Acest transplant de cap va fi o premieră absolută. În primul rând, corpul și capul pacientului vor fi răcite progresiv, astfel încât celulele să nu moară atunci când sunt lipsite de oxigen.
Apoi, mușchii și vasele de sânge ale gâtului vor fi secționate și protejate cu ajutorul unor tuburi, iar măduva spinării va fi tăiată folosind un nano-bisturiu din diamant.
Apoi, capul pacientului va fi transferat imediat în corpul donatorului, iar cele două măduve ale spinării vor fi ajustate și lipite în mai puțin de două minute. În următoarele 15-30 de minute, vasele de sânge vor fi conectate cu ajutorul unui „lipici” denumit „chitosan-PEG”, pentru a reporni circulația sângelui și pentru a „încălzi” capul.

marți, 13 iunie 2017

Deosebirea dintre creierul barbatului si al femeii

Un grup de cercetatori in frunte cu psihologul Stuart Richi din Edinburg  au studiat peste 5mii de imagini facute la tomograf. Savantii au studiat volumul al 68 de regiuni ale creieruluii la persoanele de 44-77 ani. 
Rezultatele au demonstrat ca cortexul cerebral este mai gros la femei. Insa volumul creierului integral, ca si al hipocampului, responsabil de memorie si orientare in spatiu, amigdalei, responsabile de emoptii, memorie si luarea deciziilor, corpului striat, responsabil de instruire, foarmarea reflexelor conditionate, si al talamusului, care prelucreaza si transmite informatia de la organele de simt la cortexul cerebral, este mai mare la barbati.
Insa, variabilitatea acestor parametri intre persoanlel de acelasi sex de asemena era mare. Studiul demonstreaza legitatile generale, si totusi nu da dovezi concludente de corelatii intre sex si volumul creierului.

sâmbătă, 18 martie 2017

Fiziologia respiratiei.(http://www.umfcv.ro/files/r/e/RESPIRATIA.pdf)

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
 1. Definiţii Respiraţia este o funcţie vitală a organismului uman, care se desfaşoară continuu şi ciclic şi are rolul de a asigura schimbul bidirecţional de gaze dintre organism şi aerul din atmosferă. Prin respiraţie este adus O2 din mediul extern şi acesta este furnizat celulelor, iar CO2 rezultat din metabolismul celular este eliminat în atmosferă. Se descriu două componente ale respiraţiei: - respiraţia externă, care reprezintă schimburile de gaze dintre plămâni şi atmosferă; - respiraţia internă sau tisulară care se referă la utilizarea oxigenului în reactiile de oxidoreducere de la nivel celular. Respiraţia externă presupune desfăşurarea a trei procese: ventilaţia, perfuzia şi difuziunea. Dintre aceste procese fiziologice, în aceste lucrări practice vom dezvolta ventilaţia.
2. Scurtă prezentare a anatomiei aparatului respirator Componentele morfologice ale aparatului respirator sunt reprezentate de căile aeriene (superioare şi inferioare) şi de parenchimul pulmonar format din acinii pulmonari. Căile respiratorii asigură transportul gazelor şi îmbunatăţirea calităţii aerului inspirat, iar la nivelul acinilor pulmonari are loc schimbul de gaze. Căile respiratorii superioare cuprind segmentul nazal, segmentul cavităţii orale şi faringele până la orificiul glotic, iar căile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: laringe, trahee, bronhii şi ramificaţiile lor. Acinul pulmonar reprezintă unitatea morfo-funcţională a plămânului care, din punct de vedere anatomic, este regiunea deservită de o singură bronhiolă terminală, din care derivă 2-3 generaţii de bronhiole respiratorii. Bronhiola terminală, împreună cu bronhiolele respiratorii şi ramificaţiile lor - ductele alveolare, sacii alveolari şi alveolele pulmonare - formează acinii pulmonari. Totalitatea acinilor pulmonari alcătuiesc parenchimul pulmonar, la nivelul căruia au loc schimburile de gaze. Notă! Pentru o mai bună înţelegere a fiziologiei sistemului respirator sunteţi rugaţi să aprofundaţi anatomia acestui sistem fiziologic din orice carte de anatomie.
 3. Mecanica ventilaţiei pulmonare Ventilaţia pulmonară reprezintă totalitatea proceselor mecanice prin care se asigură schimbul de gaze dintre atmosferă şi plămâni. Datorită ventilaţiei, aerul bogat în oxigen este introdus în alveolele pulmonare prin inspir şi aerul bogat în bioxid de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă prin expir. Schimburile gazoase dintre atmosferă şi plămân se desfăşoară datorită diferenţelor de presiune (gradient presional) dintre cele două medii. Aceste diferenţe apar ca urmare a variaţiei volumului pulmonar, plămânul urmând la rândul lui, pasiv, mişcările cutiei toracice. Gradientul presional rezultat va determina o circulaţie a aerului din mediul cu presiune mare către mediul cu presiune mică. Cele 2 faze ale ventilaţiei, inspirul şi expirul se succed ritmic, cu o frecvenţă de 12-18 cicluri/minut (frecvenţa respiratorie).
Frecvenţa respiratorie reprezintă numărul ciclurilor respiratorii (inspiraţie şi expiraţie) pe minut şi variază în funcţie de: − vărstă: nou-născuţi = 30 – 45 c/min; copii = 20 – 30 c/min; adulţi = 12 – 18 c/min; − sex: femeile au o frecvenţă mai mare decat bărbaţii: 15 – 18 c/min; − activitatea fizică: 30 - 40 c/min în efortul fizic intens. Creşterea valorilor peste limitele normale se numeşte tahipnee, iar scăderea bradipnee. 2 Cavitatea toracică este o structură care trebuie să fie suficient de rigidă pentru a proteja organele vitale pe care le conţine şi pentru a oferi suprafaţă de inserţie pentru muşchii de la acest nivel. Ventilaţia pulmonară necesită însă un torace flexibil, care să poată funcţiona ca un “burduf” în timpul ciclului respirator. Coastele şi cartilajele costale sunt suficient de elastice pentru a putea fi mobilizate şi întinse ca urmare a forţei furnizate de contracţia muşchillor inspiratori şi a reveni pasiv la dimensiunile sale de repaus, atunci cand muşchii se relaxează şi forţa de tracţiune a încetat. Plămânii, deşi sunt structuri uşor distensibile şi elastice nu pot iniţia singuri modificările de volum caracteristice fazelor respiraţiei, pentru că ei nu posedă elemente musculare. Prin urmare, ei vor urma pasiv mişcările cutiei toracice de care sunt legaţi prin sistemul pleural; acest sistem este alcătuit din pleura parietală (care aderă strâns la peretele toracic) şi cea viscerală (care înveleşte plămânii). În timpul inspirului, aerul atmosferic intră în plămâni, deoarece presiunea gazelor din atmosferă este mai mare decât presiunea intrapulmonară sau intraalveolară. Cum presiunea atmosferică este, de obicei, constantă (760 mmHg), pentru a avea loc schimbul de gaze, singura presiune care poate varia este cea intrapulmonară. O presiune mai scăzută decât cea atmosferică este numită presiune subatmosferică sau infraatmosferică sau, impropriu spus “presiune negativă”. Termenul de presiune negativă nu defineşte o presiune real negativă, ci scăderea cu 3-4 mmHg a presiunii din plămâni, comparativ cu cea din atmosferă. În timpul inspirului de repaus, liniştit, presiunea intrapulmonară scade cu cca. 3 mmHg faţă de cea atmosferică. Expirul apare atunci când presiunea intrapulmonară este mai mare decât presiunea atmosferică. În timpul expirului de repaus, liniştit, presiunea intrapulmonară crește cu cel puţin + 3 mmHg peste cea atmosferică. Inspirul este declanşat de stimulii generaţi de centrul inspirator din bulb care ajung la neuronii motori din coarnele anterioare ale măduvei. Prin intermediul nervilor spinali se comandă contracţia muşchilor inspiratori. • În inspirul de repaus intervin muschiul diafragm şi muşchii intercostali externi. Muschiul diafragm este principalul muşchi inspirator. El separă cavitatea toracică de cea abdominală şi în poziţie de repaus este curbat, cu convexitatea spre cavitatea toracică. Prin contracţie, diafragmul se aplatizează şi se deplasează în jos cu cca. 1,5-2 cm în inspirul de repaus şi cu 7-8 cm în inspirul forţat. Prin deplasarea în jos a diafragmului se măreşte diametrul longitudinal al cutiei toracice, iar în porţiunea bazală şi diametrul transversal. Mărirea de volum obţinută prin contracţia acestui muşchi permite introducerea în plămâni a celei mai mari părţi din volumul curent = „tidal volume” (VT). Paralizia completă a acestui muşchi NU mai permite desfăşurarea respiraţiei. Contracţia muşchilor intercostali externi, determină orizontalizarea coastelor, rotarea lor şi proiectarea anterioară a sternului. Astfel, se produce mărirea diametrelor antero-posterior şi transversal ale cutiei toracice. Mărirea volumului toraco-pulmonar va determina scăderea presiunii pulmonare la o valoare de 756-757 mmHg care devine astfel inferioară presiunii atmosferice cu aprox. 3 - 4 mmHg. Consecinţa acestor modificări este pătrunderea unui volum de aer în plămâni, până la egalizarea celor două presiuni. Volumul de aer care intră sau iese din plămâni, în condiţii de respiraţie relaxată sau de repaus, se numeşte VOLUM CURENT sau TIDAL VOLUME – VT • În inspirul forţat, pe lângă muşchii diafragm şi intercostali externi, mai intră în acţiune şi muşchii accesori: scaleni, pectorali, dinţaţi, sternocleidomastoidieni, trapez. Se mai pot produce contracţii ale muşchilor aripioarelor nazale, ai vălului palatin, ale limbii, uşurând trecerea coloanei de aer prin căile respiratorii superioare.
 3 Muşchii inspiratori accesori realizează o ridicare suplimentară a porţiunii superioare a cutiei toracice, mărind mai mult volumul toraco-pulmonar şi scăzând suplimentar presiunea. Prin aceste modificări, se introduce un volum suplimentar de aer = VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVĂ - VIR. 
Expirul • Expirul normal, de repaus, reprezintă o fază pasivă (fără consum de energie), spre deosebire de inspir, care se produce activ, prin contracţie musculară şi consum de energie. Constă în revenirea la poziţia iniţială a structurilor toraco-pulmonare, după ce forţa deformatoare şi-a încetat acţiunea. Se datorează elasticităţii componentelor toracopulmonare. Ca urmare, plămânul se micşorează, iar presiunea intrapulmonară creşte (763- 764 mmHg), devenind superioară presiunii atmosferice cu 3-4 mmHg. Consecinţa este eliminarea unui volum de aer încărcat cu CO2 din plămâni în atmosferă. • Expirul forţat este o fază activă, producându-se prin contracţia muşchilor expiratori, reprezentaţi în special de muşchii abdominali şi intercostali interni. Prin contracţia muşchilor abdominali, creşte presiunea intraabdominală, se măreşte convexitatea diafragmului şi se reduce suplimentar volumul toraco-pulmonar. Ca urmare, creşte şi mai mult presiunea intrapulmonară şi va fi expirată o cantitate suplimentară de aer - VOLUMUL EXPIRATOR DE REZERVA – VER.
4. Perfuzia pulmonară Perfuzia pulmonară este asigurată prin cele două tipuri de circulaţie: - funcţională – reprezentată de circulaţia pulmonară sau mica circulaţie; 4 - nutritivă – asigurată prin arterele şi venele bronşice. • Circulaţia funcţională pulmonară începe la nivelul ventriculului drept cu artera pulmonară şi se termină în atriul stâng cu cele 4 vene pulmonare. În VD îşi are originea artera pulmonară, care, după un scurt traiect, dă ramuri pentru cei doi plămâni. Fiecare arteră pulmonară (dreaptă sau stângă) se ramifică în continuare, până la capilarizare. Capilarele se dispun ca o reţea în jurul alveolelor pulmonare, unde participă la realizarea barierei alveolo-capilare (numită şi membrană respiratorie), la nivelul căreia se face schimbul de gaze. Din această reţea se formeaza vene, care preiau sângele oxigenat. Venele confluează în ramuri din ce în ce mai mari care, în final, ies din plămân prin două vene pulmonare. Cele patru vene pulmonare, două drepte şi două stângi se varsă în atriul stâng, închizând astfel mica circulatie pulmonară. o Rolurile circulatiei pulmonare: - asigură oxigenarea sângelui şi eliminarea CO2; - reprezintă un filtru pentru emboli; - la nivelul ei se produc o serie de substanţe active (prostaglandine, angiotensina II); - constituie un rezervor de sânge pentru ventricolul stâng. • Circulaţia nutritivă pulmonară este asigurată de arterele bronşice (provin din aorta toracică) şi de artera toracică internă. Sângele pe care-l furnizează irigă pereţii arborelui bronşic şi ţesutul pulmonar de suport (stroma). Arterele bronşice ajung numai până la nivelul bronhiolelor respiratorii, unde se termină în reţeaua capilară, din care pornesc venele bronşice. Sângele din circulaţia nutritivă pulmonară se drenează, prin venele bronşice, în venele pulmonare, reducând saturaţia în O2 a sângelui din mica circulaţie. 5. Difuziunea Difuziunea reprezintă procesul de trecere a gazelor pulmonare, în sensul gradientului de concentraţie (de la concentraţia mai mare, la cea redusă), care are loc între mediul gazos alveolar şi sângele din capilarul pulmonar. Aceasta este influenţată de mai mulţi factori: - calităţile barierei alveolo-hematice; - gradientul presional; - constanţa de difuziune a gazelor; - mărimea suprafeţei de schimb; - timpul de contact între cele două medii. Bariera alveolo-hematică este constituită din: stratul de surfactant pulmonar care căptuşeşte alveolele; epiteliul alveolar; membrana bazală alveolară; lichidul interstiţial; membrana bazală capilară; celulele endoteliului capilar; stratul de plasmă; membrana hematiei. 6. Explorarea aparatului respirator Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigaţii, fiecare dând înformaţii mai mult sau mai puţin detaliate despre structura sau funcţia acestui sistem vital al organismului uman. De exemplu, explorarea imagistică: radiografia pulmonară şi tomografia computerizată mediastinală (CT) furnizează o mare cantitate de informaţii legate de anatomia plămânilor, care ajută la dignosticarea unui număr mare de boli (pneumonii, colecţii pleurale, tuberculoză pulmonară, fibroze pulmonare, patologie tumorală, etc.). Alte explorări imagistice, ca bronhografia sau scintigrafia aduc informaţii suplimentare despre dispoziţia şi ramificaţia arborelui bronşic, sau modificările de calibru şi întreruperile continuităţii lumenului bronşic prin formaţiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonară şi distribuirea gazelor în plămâni (scintigrafia).
 5 Testele funcţionale respiratorii ne informează asupra modului în care plămânii îşi realizează funcţia deoarece permit măsurarea volumelor, capacităţilor şi debitelor vehiculate de plămâni. La fiziologie ne vom ocupa de acest aspect, funcţional, al explorării aparatului respirator, urmând ca alte discipline să completeze acest capitol de explorare, cu investigaţii specifice. 6.1. Pneumograma • Pneumograma reprezintă înregistrarea grafică a mişcărilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedanţei electrice. • Înregistrarea mişcărilor respiratorii permite obţinerea pneumogramei, cu o pantă ascendentă, care reprezintă inspirul, şi o pantă descendentă reprezentând expirul. Pe panta descendentă se observă o porţiune iniţială, mai rapidă, indicând revenirea peretelui toracic la poziţia de repaus şi o a doua porţiune mai lentă, reprezentând retracţia pulmonară. Raportul dintre durata pantei inspirului şi cea a expirului este de 1/1,2 – 1/2, în general inspirul durând 1s şi expirul până la 2s. Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecvenţa, amplitudinea şi ritmul respiraţiei, precum şi variaţiile care apar în diferite situaţii fiziologice ca: efort fizic, somn, adaptarea la altitudine etc. sau patologice: apneea de somn, monitorizarea pacienţilor critici în secţiile de ATI.
Normele fiziologice ale volumelor pulmonare le puteti lua in http://www.umfcv.ro/files/r/e/RESPIRATIA.pdf