Teste pentru depistarea sizofreniei (se folosesc de catre medici suplimentar la celelalte metode de daignoza!)

https://ktonanovenkogo.ru/voprosy-i-otvety/shizofreniya-chto-ehto-takoe-simptomy-priznaki-zhenshchin-muzhchin-testy-shizofreniyu-lechenie.html

Video e in limba rusa. Se prezinta 2 video - unul cu masca, altul cu un cub.
In cel cu masca - masca este aratata din fata si din spate. Fiecare trebuie sa spuna- masca ii pare convexa sau concava, din fata si din spate.

In video cu cubul - va pare ca cubul se misca separat de foaia de hartie din spatele lui?


Raspunsurile unui om sanatos:
Masca dun fata si din spate este convexa, proieminenta.
Raspunsul creierului bolnav - realitatea,deci,masca din spate e concava.


Raspunsul despre cub: un om sanatos spune ca cubul se misca independent.
Bolnavul observa ca acest cub este legat de foaia de hartie si miscarea acestuia depinde de aceasta.

Lucruri utile pentru a-ti salva viata in conditii extreme

https://eustiu.com/curiozitati/in-caz-de-incendiu-culca-te-la-podea-10-informatii-putin-cunoscute-care-iti-pot-salva-viata-intr-o-zi/?fbclid=IwAR2fWqQJjjWQJSQZ-8huEePQCNTRPI1LHZ2N06-48bGv58tdhi5n_54KpG0https://eustiu.com/curiozitati/in-caz-de-incendiu-culca-te-la-podea-10-informatii-putin-cunoscute-care-iti-pot-salva-viata-intr-o-zi/?fbclid=IwAR2fWqQJjjWQJSQZ-8huEePQCNTRPI1LHZ2N06-48bGv58tdhi5n_54KpG0

O noua abordare a clasificarii tensiunii arteriale

Noi valori ale presiunii arteriale de la care se începe tratamentul medicamentos, un nou tratament de primă linie, o nouă abordare a tratamentului la vârstnici, sunt câteva din schimbările importante aduse de Ghidul European de Management al Hipertensiunii 2018 prezentat în cadrul Congresului European de Cardiologie.

Hipertensiunea arterială (HTA) este definită ca presiunea arterială (PA) la care beneficiile unui tratament hipertensiv depășesc riscurile acestuia, conform rezultatelor studiilor clinice. Conform acestei definiții, specialiștii europeni au ales să mențină valoarea prag a presiunii arteriale sistolice normale la 140 mmHg, spre deosebire de ghidul american care a coborât acest prag la 130 mmHg.

Astfel clasificarea presiunii arteriale măsurată în cabinetul medicului este următoarea (valori valabile pentru persoane peste 16 ani):

Categoria

Tensiunea sistolică (mm, Hg)

Tensiunea diastolică (mm,Hg)

Optimal

‹ 120

‹ de 80

Normal

120-129

80-84

Normal mărit

130-139

85-89

Hipertensiune gradul I

140-159

90-99

Hipertensiune gradul II

160-179

100-109

Hipertensiune gradul III

≥ 180

≥110

Hipertensiunea sistolică izolată

≥ 140

‹ 90

 PA sistolică optimă (PAS) este sub 120 mmHg, iar cea diastolică (PAD) sub 80 mmHg. Peste o PAS de 140 mmHg sau o PAD peste 90 mmHg, un pacient este diagnosticat cu hipertensiune. În funcție de gravitate, HTA se împarte în 3 grade.

Măsurarea PA este o metodă de screening recomandată tuturor persoanelor peste 18 ani. Dacă valoare PA este optimă se va verifica din nou peste 5 ani, dacă este normală peste 3 ani, iar dacă este normal crescută, anual sau în cazul suspicionării unui HTA mascate se vor face teste suplimentare. În cazul unor valori de HTA se vor face măsurători repetate sau o monitorizare continuă pentru confirmarea diagnosticului.

La prima vizită la medic trebuie măsurată PA la ambele mâini, iar la vizitele ulterioare se va măsura doar la mâna cu PA mai mare. Pacientul trebuie să stea liniștit 1-2 minute, manșeta se montează la nivelul inimii pe mâna sprijinită pasiv. O dată cu măsurarea PA se va urmări palpatoriu și pulsul. Măsurătoare se va repeta de 3 ori. Trebuie avute în vedere posibile rezultate false: PA mai mari sau mai mici ca nivelul obișnuit al pacientului în momentul măsurătorii. Un exemplu clasic este cel al HTA de halat alb, când pacientul are PA ridicată doar când este măsurată de un doctor în cabinet.

În cazul vârstnicilor sau diabeticilor, măsurarea PA se va face atât în șezut, cât și imediat după ridicarea în picioare. Diferențe mai mare de 20 mmHg a PAS sau de 10 mmHg a PAD în intervalul de 3 minute de la ridicare sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate și evenimente cardiovasculare. Această condiție se numește hipertensiune arterială ortostatică.

Există și alte metode de monitorizare a PA precum monitorizarea la domiciliul pacientului și monitorizări continue, utile în cazuri precum HTA de halat alb. În cazul PA măsurate acasă nivelul prag pentru HTA este mai mic, de 135/85 mmHg.

PA crescută a fost prima cauză de moarte prematură în 2015, fiind responsabilă pentru aproape 10 milioane de decese și peste pierderea a 200 ani de viață ajustați pentru dizabilitate. Este o condiție care afectează peste un miliard de persoane, 150 de milioane din acestea fiind în Europa Centrală și de Est. Procentul de persoane afectate crește cu vârsta: peste 60% din persoanele peste 60 de ani au HTA. Numărul de persoane cu HTA este în creștere: se estimează că în anul 2025 se va ajunge la 1.5 miliarde.

O PA crescută este asociată cu creșterea riscului de evenimente cardiovasculare precum accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, moarte subită, boală arterială periferică, dar și cu boala renală în stadiu terminal.

HTA este asociată cu leziuni și la nivelul retinei (retinopatia hipertensivă) și al creierului (cel mai adesea prin accident vascular cerebral).

H         ipertensiunea este rareori singura patologie a pacientului. Este asociată des cu alți factori de risc cardiovascular precum dislipidemia și intoleranța la glucoză. De aceea este important de evaluat riscul total cardiovascular al unui pacient cu HTA. Din 2003 acestă evaluare se face cu ajutorul sistemului SCORE (Systematic COronary Risk „Evaluation), bazat pe o populație mare reprezentativă pentru populația europeană. Acesta permite estimarea riscului pe 10 ani a unui eveniment aterosclerotic fatal pentru persoanele de peste 40 de ani. Ia în calcul vârsta, sexul, fumatul, nivelul colesterolului total și nivelul PAS și o serie de factori adiționali precum inactivitatea fizică, obezitatea sau istoricul familiar. Permite calibrarea riscului în funcție de țară sau de rasă. Pacienții cu boală cardiovasculară documentată, diabeticii, cei cu nivele foarte ridicate ale factorilor de risc individuali (inclusiv HTA grad 3) sau cei cu boală cronică de rinichi stadiile 3-5 sunt considerați automat ca având risc ridicat sau foarte ridicat, fără a se mai calcula scorul SCORE.

O scădere a PAS cu 10 mmHg sau o reduce a PAD cu 5 mmHg este asociată cu o reducere a evenimentelor cardiovasculare majore cu 20%, a mortalității de orice cauză cu 10-15%, a accidentelor vasculare cerebrale cu 35%, a evenimentelor coronare cu 20% și a insuficienței cardiace cu 40% .

În ciuda acestor rezultate mai puțin de 50% din pacienții tratați pentru HTA ajung la un nivel al PA sub 140/90 mmHg. Cei mai importanți factori sunt inerția tratamentului, doctorul nu adaptează tratamentul la starea actuală a pacientului, și lipsa de complianță a pacienților, ce nu urmăresc corect tratamentul recomandat.

Schimbarea stilului de viață

Este recomandată tuturor pacienților cu valoarea PA peste cea optimă (120/80mmHg).
Principale elementele ale schimbării stilului de viață sunt:

·         Exercițiu fizic aerobic regulat: cel puțin 30 min pe zi, 5-7 zile pe săptămână

·         Încetarea fumatului

·         O dietă bogată în legume, fructe, pește, nuci și acizi grași nesaturați (ulei de măsline)

·         Restricția aportului de sare sub 5g pe zi

·         Restricția consumului de alcool la sub 14 unități pe săptămână pentru bărbați, respectiv sub 9 unități pentru femei (o unitate de alcool = 10 ml alcool pur) și evitarea consumării unei cantități mare de alcool într-o perioadă scurtă de timp.

·         Controlul greutății corporale: atingerea unui indice de masă corporală între 20-25 kg/m2 și a unei circumferințe abdominale de sub 94 cm pentru bărbați și sub 80 cm pentru femei.

Citește mai multe:

·         #ESCCongress. Testul cu ceas ar trebui să fie folosit pentru detectarea precoce a demenței, la pacienții cu hipertensiune arterială

·         #ESCCongress. Cu cât ia mai multe medicamente pentru hipertensiunea arterială, cu atât un pacient consumă mai multă sare

·         Primul smartwatch care monitorizează continuu tensiunea arterială

Cum somnul ne influenteaza viata

https://style.nv.ua/blogs/kak-son-vliyaet-na-nashu-zhizn-novosti-ukrainy-50034936.html

Наталья Кадя

Партнер юридической компании Danevych.Law, эксперт по нейроменеджменту, коуч по развитию лидерства

Cercetările epidemiologice au demonstrat că cu cât mai redus este somnul, cu atât mai mare este riscul de deces din varii cauze -  all-cause mortality.

Matiu Wolker, doctor în neurologie din Universitatea Nottinhem din Marea Britanie, fondatorul și director al Centrului de știință a somnului uman, câteva decenii s-a ocupat de cercetarea impactului somnului  asupra sănătății omului. Practica clinică a profesorului și rezultatele investigațiilor au demonstrat, că somnul insuficient și incorect deteriorează creierul.

1. După 20 ore de privare de somn capacitățile cognitive se reduc până la nivelul unui om în stare de ebrietate. Chiar dacă nu simțim, după veghe de lungă durată creierul trece la un regim de activitate de tip microsomn cu inhibiția tuturor reacțiilor.

2. Mitul despre 5 ore de somn necesare omului nu este decât un mit.

Foarte rar se întâlnesc oameni care pot dormi 5 ore pe zi și se simt bine. Pentru un om normal somnul cu durata de 5 ore indubitabil va provoca dereglări ale activității creierului și înrăutățirea stării de sănătate.

3. Insuficiența somnului are impact asupra ADN.

S-au realizat investigații în care voluntarii dormeau câte 6 ore. Apoi parametrii activității genelor acestora erau comparate cu parametrii înregistrați înainte de investigații când voluntarii dormeau câte 8 ore.S-a constatat, că peste 700 gene și-au modificat activitatea. Jumătate au redus-o - genele responsabile de protecția imună. Cealaltă jumătate au sporit-o -  genele legate de inflamații , tumori și maladii cardio-vasculare..

4. Schimbarea orei sau a fusului oral are impact negativ asupra sistemului cardio-vascular. La nivel global se realizează experimentul în care 1,6 mlrd de oameni trec de la ora de iarnă la cea de vară, și invers. Trecerea la ora de vară, soldată cu pierderea unei ore de somn, sporește incidența acceselor cardicace cu 24%, iar trecerea la ora de iarnă (când se adaugă o  oră de somn) - reduce acest indicator cu 21%.  

5. Anume somnul asigura recuperarea creierului. Insuficiența somnului este una din cauzele principale ale bolii Alțheimer.

Concluzii.

7 ore - durata minimă necesară de somn.

 Nu poți dormi cu avans. Somnul nu e o banca unde luăm un credit.  Omul este unica ființă care se lipsește de somn voluntar și intenționat. De aceea somnul în avans nu are bază fiziologică din punct de vedere al evoluției. 

Un bărbat din Rusia a trăit 60 de ani fără emisfera stânga

https://www.mk.ru/social/health/2019/07/11/v-podmoskove-obnaruzhili-pacienta-s-polovinoy-mozga.html?fbclid=IwAR2g2bYpNyo76VhfWIs9mUiqT84sZhG46_zP429XOx_EloSlxqQLqpEq5sQ

Bărbatul a fost adus la spital cu simptome de atac ischemic tranzitoriu. Aceste atacuri de regulă nu duc la infarctul creierului. Pacientul avea probleme cu mobilitatea mâinii şi a piciorului. Tomografia computerizaă a demonstrat că lipseşte emisfera în care s-a produs atacul ishemic! În loc de emisfera stângă era o gaură neagră.  Neurologii au ajuns la concluzia că toate funcţiile erau preluate de emisfera dreaptă. 

Atacul ischemis s-a diminuat, funcţiile membrelor s-au restabilit.

Pacientul a declarat că a dus o viaţă normală, nu avea probleme cu aparatul locomotor, vederea, funcţiile psihice. El a absolvit şcoala cu succes, a fost admis la facultate, unde a învăţat de inginer. A făcut serviciul militar (!), s-a căsătorit, are 2 copii. Pînă a se pensiona a lucrat la uzină.

Savanţii cunosc cazuri de lipsă a unor segmente din creier, de exemplu, în paralizie infantilă cerebrală. Însă funcţiile motorii în aceste cazuri sunt afectate. Pralizia cerebrală infantilă se dezvoltă în perioadele tardive de dezvoltare a fătului. Însă în cazul prezent probabil s-a produs o hemoragie în creier încă în perioadele timpurii de embriogeneză când funcţiile creierului încă nu sunt distribuite, iar creierul posedă o plasticitate foarte mare. Şi în acest caz emisfera dreaptă a preluat funcţiile emisferei afectate, care nu s-a mai dezvoltat.

Astăzi screeningul prenatal ar arăta lipsa emisferei şi cu siguranţă medicii ar recomanda mamei să intrerupă sarcina. Însă 60 de ani în urmă nu era aşa posibilitate.

Film didactic- Vasele din mezenteriu la broasca. Determinati tipul vasului în funcție de direcția de circulație a sângelui.

https://youtu.be/yv7TrMQNO-M

Ritmurile biologice ale hormonilor si somnul. Insuficienta somnului si obezitatea, diabetul zaharat si boala hipertensiva

Un somn calitativ este componenta principală a modului sănătos de viață. Toate procesele în organism sunt dirijate hormonal, iar hormonii sunt supuși ritmurilor biologice. 
În partea întunecată a zilei intră în acțiune melatonina - conducătorul ritmului circadian (diurn).  Secreția acestuia crește de la orele 21 și ne pregătește de culcare. Totodată stimulează hormonul creșterii (STH), care la adulți e responsabil pentru dezvoltarea masei musculare și lipoliză (arderea grăsimilor), reduce secreția de insulină. 
Melatonina contribuie la creșterea nivelului hormonului de sațietate - leptina - proteina plasmatică, elaborată de celulele adipoase. Totodată scade nivelul de grelină - hormon responsabil de senzația de foame, elaborat de stomac.( Grelina e responsabilă pentru apetit, poate stimula dezvoltarea de noi neuroni şi le oferă protecţie împotriva efectelor îmbătrânirii. Atunci când stomacul se goleşte, este secretat hormonul foamei, grelina, iar nivelul acestuia în sânge creşte atunci când experimentăm câteva ore de foame. Specialiştii spun că grelina poate îmbunătăţi şi funcţia cerebrală. Ei au observat că animalele care urmează diete sărace în calorii au abilităţi mentale mai bune, iar motivul poate fi grelina. De asemenea, grelina poate duce la creşterea numărului de conexiuni neuronale).

Melatonina în cantități maximale se elaborează în timpul somnului, în încăperi întunecoase. Totodată aceasta influențează  sinteza cortizolului- hormonului stresului și activității - reducându-i secreția. La orele 3-4 secreția melatoninei scade, ar al cortizolului crește/ Dimineața noi ne trezim în acrofaza cortizolului (secreția maximă). Suntem activi, pregătiți pentru o nouă zi. În timpul zilei secreția de cortizol scade. 

Nivelul redus al melatoninei în timpul părții luminoase a zilei contribuie la activitatea optimă a insulinei.

 Seara melatonina se secretă în cantități mai mari, și ciclul se repetă.

Ce se întâmplă, când ne culcăm prea târziu, dormimi puțin și astfel reducem secreția de melatonină? 
Tot lanțul de interacțiuni hormonale se dereglează. Scade sinteza hormonului de creștere, se dezechilibrează raportul grelina/leptina. Cortizolul se elimină și noaptea, ceea ce provoacă surmenaj și insulinorezistență. Scade constituirea țesutului muscular și lipozlia, ba din contra, are loc acumularea grăsimilor și atrofierea mușchilor.

Sănătatea reproducătoare de asemenea suferă - excesul de cortizol provoacă scăderea secreției de testoseron în orele dimineții la bărbați și deficitul de progesteron la femei. Și multe alte efecte negative.

Neglijind regimul somn-activitate, noi dereglăm statutul hormonal, adăugăm în greutate, apoi căpătăm probleme cu hormonii sexuali și sindromul oboselii cronice.
De aici concluzia- ne culcăm la orele 22.00-23.00, în încăpere întunecoasă, în lipsa surselor artificiale de lumină. Ne trezim la orele 6.30-7.30.
Persoanele care lucrează noaptea, iar ziua își recuperează somnul, automat sunt incluse în grupa de risc de obezitate,diabet zaharat de tip II, bolii hipertenzive, bolii ischemice a inimii.

Zahărul în exces face copiii mai violenți.

Care este motivul pentru care zahărul în exces face copiii mai violenți și mai predispuși la fumat și băut?

Copiii au fost de trei ori și jumătate mai susceptibili de a fi violenți atunci când au mâncat dulciuri și au băut energizante în exces. Un alt studiu a scos în evidență că un nivel ridicat al zahărului face copiii de două ori mai predispuși la bătăi și cu 95% mai susceptibili de a se îmbăta. Iar oamenii de știință care au realizat studiul spun că băuturile energizante agravează comportamentul copiilor mai mult decât ciocolata și dulciurile, deoarece conțin și cafeină.

Cercetarea realizată de Universitatea Bar Ilan din Israel a analizat 137.284 de copii cu vârste de 11, 13 și 15 ani din 25 de țări europene și Canada. Oamenii de știință au comparat cantitatea de zahăr pe care au consumat-o copiii cu frecvența violențelor, fumatul, băutul de alcool și îmbătatul. Aceștia au găsit relații puternice și coerente între aceste date. În Marea Britanie, copiii care consumă multe dulciuri, ciocolată și băuturi energizante sunt supuși unui risc cu 89% mai mare de a fuma și unui risc cu 72% mai mare de a bea alcool. Aceștia sunt susceptibili și unui risc de 2,13 ori mai mare de a intra în bătăi și un risc cu 69% mai mare de a-i intimida pe cei din jur.

Studiul este considerat a fi primul care analizează efectele zahărului asupra violenței și abuzului de substanțe la copii. Au fost colectate informații de la copii din Austria, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, România, Slovenia, Suedia, Elveția și Marea Britanie.

Copiii suedezi au fost afectați cel mai rău de zahăr, după cum au sugerat rezultatele, și au fost de două ori mai susceptibili de a fi violenți sau de a bea și fuma.

Copiii au fost grupați în funcție de cât de mult zahăr au consumat, cât de des au mâncat ciocolată sau dulciuri și au băut energizante.https://www.ziarulnational.md/studii-zaharul-in-exces-face-copiii-mai-violenti/https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=1437511763899726991#editor/target=post;postID=2779567550451309021;onPublishedMenu=allposts;onClosedMenu=allposts;postNum=0;src=postname

Determinarea intensității efortului fizic pentru sistemul cardiovascular și respirator

Pentru a corecta exercițiile fizice în scop de autoevaluare a sistemelor vitale sunt elaborate teste speciale.

1. În efort fizic moderat FCC atinge 130 bătăi/minut, în efort de intensitate medie - 130-150 bătăi/minut.

Valoarea limită a FCC în funcție de intensitatea efortului poate fi determinată după formula:

FCC = 220-A
unde  А - vârsta în ani

Astfel, pentru persoanele cu vârsta peste 20 ani valoarea maximă a FCC este de  200 bătăi/minut .

2. Intensitatea efortului poate fi determinată și în funcție de timpul necesar pentru restabilirea pulsului. În efort moderat aceasta se întâmplă peste  5-7 min după efort, în efort de intensitate medie - peste 10 - 15 min, în efort de intensitate înaltă - peste  40-50 min.

3.Intensitatea efortului fizic poate fi evaluată și în funcție de capacitatea vitală a plămânilor (CVP). Dacă după efort CVP nu s-a modificat sau a crescut nesemnificativ, efortul a fost moderat. Dacă a scăzut cu 100-200 cm - de intensitate medie, dacă a scăzut cu 300-500 - intensitate excesivă. CVP scade în timp ce volumul respirator (volumul aerului inspirat și expirat în repaus care constituie la omul neantrenat 350-500 ml, iar la sportivi pînă la 800 ml) crește.

3. Intensitatea efortului poate fi determinată după frecvența mișcărilor respiratorii. 

În efort moderat aceasta constituie 20 - 25 mișcări pe minut, în efort de intensitate medie -  - 25 - 40, în efort excesiv - peste 40 mișcări pe minut. În primele 20 secunde ale efortului respirația devine mai frecventă și mai profundă. În repaus omul consumă 5-7 l de aer pe minut, pe când în efort de intensitate medie-35-40 l.

4. Intensitatea efortului poate fi determinată după modificarea masei corpului până și după efort. În efort mic masa scade până la 300 g, în efort mediu -  400-700 g, în efort excesiv - cu peste 800 g.

5.Intensitatea efortului poate fi determinată după parametrii dinamometrului de mâină.  Dacă au rămas fără modificări sau s-au modificat neesențial, efortul a fost mic, dacă au scăzut cu 3-5 kg - mediu, dacă cu 6-10 kg - excesiv.

Determinarea nivelului de stres

Test pentru determinarea nivelului de stres

Stresul reflecta discrepanta intre solicitarile la care este supusa o persoana si capacitatea persoanei de a raspunde cu succes acestora. Psihologul T.S. Langner a imaginat o scala compusa din 22 de itemi cu ajutorul careia puteti afla cat de bine raspundeti situatiilor stresante.
Alegeti varianta de raspuns adevarata in cazul dvs.
1.De mai mult timp ma simt peste masura de slabit.
1 - Da
2 - Nu

2.Am avut perioade in care ma simteam depasit de situatie.
1 - Da
2 - Nu

3.Care este in general starea dvs psihica?
1 - Excelenta
2 - Buna
3 - Proasta
4 - Foarte proasta

4.Adesea simt ca "ma ia cu calduri"
1 - Da
2 - Nu

5.Ati suferit de palpitatii?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

6.Aveti pofta de mancare?
1 - Slaba
2 - Normala
3 - Buna
4 - Prea buna

7.Sunt atat de obosit incat nu pot sta nici macar pe scaun.
1 - Da
2 - Nu

8.Sunteti tipul de om care isi face griji din orice?
1 - Da
2 - Nu

9.Ati avut dificultati de respiratie (fara a face o munca grea)?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

10.Ati avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihica)?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

11.Ati avut stari de lesin?
1 - Niciodata
2 - Foarte rar
3 - Rar

12.Intampinati dificultati cand incercati sa adormiti sau sa ramaneti treaz?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

13.Va deranjeaza aciditatea gastrica (concomitent mai multe zile)?
1 - Da
2 - Nu

14.Aveti memorie buna?
1 - Da
2 - Nu

15.S-a intamplat sa aveti "transpiratii reci"?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

16.Va tremura vizibil mainile?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

17.Aud zgomote in cap tot timpul.
1 - Da
2 - Nu

18.Am spaime personale care imi provoaca prabusirea psihica.
1 - Da
2 - Nu

19.Va simtiti izolat chiar si intre prieteni?
1 - Da
2 - Nu

20.Nimic nu mi se intampla dupa cum imi doresc.
1 - Da
2 - Nu

21.Suferiti de durerei de cap?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

22.UNeori nici nu mai stiu daca ceva mai are pret, daca mai merita sa doresti ceva.
1 - Da
2 - Nu

Calcularea scorului si interpretarea rezultatelor Primiti cate un punct daca ati ales raspunsul 3 sau 4 de la itemul 3, daca ati ales 3 la intemul 11 si 2 la itemul 14. Pentru fiecare din ceilalti itemi primiti cate un punct daca ati ales cifra 1 (primul raspuns).

0 - 3 puncte = lipsa stresului
4 - 6 puncte = stres moderat
peste 7 puncte = stres sporit

Curiozitati despre organismul uman si nu numai...

50 de curiozități

1. Furnicile nu dorm niciodata. Cu toate acestea, in zorii zilei, furnicile se intind asemenea oamenilor pentru a se dezmorti.

2. Aproximativ 90% din populatia intregii planete locuieste in emisfera nordica.

3. Cimpanzeii si cotofenele sunt singurele animale care isi pot recunoaste imaginea intr-o oglinda.

4. Barajul Hoover din SUA a fost proiectat ca sa reziste pentru cel putin 2.000 de ani. Cimentul folosit la ridicarea impresionantei constructii nu se va intari complet decat peste 500 de ani.

5. In ciuda aparentelor, doua treimi din suprafata intregului continent african se afla in emisfera nordica.
6. Daca tii un caras auriu intr-o incapere lipsita de lumina, acesta va deveni, in cele din urma, alb.

7. Irlanda este singura tara europeana in care nu exista serpi.

8. In provincia Alberta din Canada au fost ucisi absolut toti soarecii. In prezent, este singura provincie din lume in care nu exista asemenea rozatoare.

9. Ochiul unui strut este mai mare decat creierul acestei pasari.

10. Pentru fiecare om de pe Terra exista circa 200 de milioane de insecte. Numai termitele ne depasesc intr-un raport de 10 la 1.

11. Balena albastra este animalul care produce cele mai puternice sunete (pana la 188 de decibeli). Un astfel de sunet poate fi receptat prin apa la o distanta de pana la 850 de kilometri.

12. Te-ai gandit cata benzina ti-ar trebui ca sa poti inconjura planeta cu propriul automobil? Ei bine, in rezervorul unui avion Boeing poate incapea suficient combustibil incat sa poti face acest lucru de patru ori.

13. Stiti care sunt cei mai mari consumatori de Coca-Cola din lume? Daca ati raspuns islandezii, ati dat raspunsul corect…

14. Stiti care este apetitul unui furnicar sud-american? Ei bine, acesta poate ingera pana la 30.000 de furnici… pe zi.

15. Cei mai tineri parinti din istorie ( doi copii cu varste de 8, respectiv 9 ani) au trait in China. Copilul lor s-a nascut in anul 1910.
16. Vreti sa stiti care este regiunea cu cea mai scazuta criminalitate? Incercati Quebec, Canada. Rata criminalitatii in aceasta zona este similara cu cea inregistrata intr-un parc Disney World, aproape 0.

17. Se estimeaza ca in lume exista circa 1 miliard de vite. 200 de milioane dintre ele traiesc numai in India, acolo unde sunt considerate animale sfinte.

18. In urma cu 5 ani, 60% dintre cumparatorii din supermarketurile lumii plateau cu bani gheata. Astazi, procentul este de doar 50%. Se estimeaza ca in anul 2011, doar 39% dintre cumparatori vor mai plati cu bani gheata in detrimentul cardurilor.

19. Pe suprafata unui corp uman traiesc mai multe vietati decat oameni pe intreaga planeta.

20. Bufnitele sunt singurele pasari care pot distinge culoarea albastra.

21. Mamiferele sunt singurele specii vii care prezinta lobi ai urechilor.

22. Prefixul telefonic pentru Antarctica este 672.

23. Desi nu pare, Chicago este mult mai aproape de Moscova decat este de Rio de Janeiro.

24. Lungimea unui elefant este egala, aproximativ, cu lungimea limbii unei balene albastre. De asemenea, limba unei balene este mai grea decat un elefant adult.

25. Limba unui crocodil este imobila. Ea este atasata de cerul gurii acestui animal.
26. Un om uita, in medie, circa 80% din tot ceea ce a invatat intr-o zi.

27. Durata care ii ia unui fulg de zapada ca sa ajunga de la nori pana pe suprafata pamantului? Cel putin o ora…

28. Cei mai mari iubitori ai carnii de porc sunt danezii. In Danemarca exista de doua ori mai multi porci decat intreaga populatie umana a acestei tari.

29. Girafa este singurul animal care isi poate introduce limba in ureche. Limba unei girafe adulte masoara peste 50 de centimetri.

30. Biblioteca Universitatii din Indiana, SUA, se scufunda in fiecare an cu circa 2,5 centimetri. Acest fenomen se datoreaza unei erori a constructorilor care au omis sa calculeze si greutatea cartilor care vor fi depozitate in uriasa cladire.

31. Cele mai numeroase vietati de pe Terra sunt artropodele. Ca un exemplu, pana in prezent au fost descoperite circa 70.000 de mii de specii… de paianjeni.

32. De peste 4.000 de ani, nicio specie animala nu a mai fost domesticita.

33. In prezent, pentru prima data in istoria planetei, numarul persoanelor cu varste de peste 60 de ani il depaseste pe cel al copiilor cu varsta sub 5 ani.

34. Credeti ca Romania este o tara saraca? Ganditi-va ca una din cinci persoane de pe Terra traieste cu mai putin de 1$ pe zi.

35. In Santa Fe, New Mexico, legea impune ca animalele de casa sa poarte centura de siguranta in masina.
36. O singura vaca poate produce intr-un an mai mult lapte decat poate consuma un singur om… circa 200.000 de pahare pline cu lapte.

37. Plajele de nudisti pot fi periculoase pentru navele care circula in apropierea lor. Recent, un iaht cu 60 de persoane la bord s-a rasturnat pe tarmul texan al Golfului Mexic dupa ce toti pasagerii s-au ingramadit pe aceeasi parte a navei pentru a vedea nudistii de pe o plaja din apropiere.

38. Stiti cate emailuri se trimit zilnic in toata lumea? Peste 35 de miliarde…

39. Pentru fiecare tona de peste prinsa in oceanele lumii, oamenii arunca trei tone de gunoi in aceleasi ape.

40. Cea mai mare caracatita descoperita vreodata cantarea 4 tone. A fost vanata in anul 1878, in nordul Oceanului Atlantic.

41. Cea mai mare meduza observata vreodata avea un diametru de 2,3 metri. Tentaculele sale se intindeau pana la 36 de metri.

42. In statul american, Dakota de Nord, nu s-a inregistrat niciodata un cutremur.

43. Hawaii se apropie de Japonia cu aproximativ 10 centimetri in fiecare an.

44. Rechinii sunt singurele animale despre care se stie ca nu se pot imbolnavi de cancer.

45. La Paz, Bolivia, este orasul cel mai sigur din punct de vedere al prevenirii incendiilor. Data fiind altitudinea ridicata la care se afla (peste 3.000 de metri), cantitatea de oxigen din aer de abia poate sustine un foc.
46. Tot in La Paz, temperatura medie este de doar 10 grade Celsius. Si cu toate acestea, niciodata nu s-a inregistrat o temperatura de 0 grade. Situatia este identica si in Punta Arenas, Chile sau Stanley, Insulele Falkland.

47. Absolut toti crevetii se nasc masculi. Unii dintre ei devin femele la maturitate.

48. Daca vreti sa fiti in siguranta in fata unor nisipuri miscatoare, intotdeauna sa calariti un catar. Daca magarii sau caii se scufunda in nisipurile miscatoare, un catar nu o va face niciodata.

49. Chiar si astazi, 90% din teritoriul Statelor Unite ale Americii este format din terenuri neamenajate sau ferme.

50. Numai marea piramida a lui Keops contine suficienta piatra incat sa poate fi construit un zid inalt de 50 de centimetri care sa inconjoare planeta la Ecuator.

Anxietatea si depresia

ANXIETATEA

Este o emoţie umană. Fiindtrăită de toţi oamenii la un moment dat -  este o stare normală şi trecătoare. Însă, când simptomele de panică şi anxietate degenerează în atacuri de panică şi de anxietate vorbim deja de tulburare emoţională, manifestată prin sentimente de frică şi nelinişte la care se adaugă: palpitaţii, stres, transpiraţie. Cu posibilitatea de a fi prezentă chiar şi în cazul copiilor şi adolescenţilor, anxietatea se diferenţiază de frică prin caracterul ei iraţional, nejustificată prin prezenţa unor situaţii periculoase.
Anxietatea poate fi clasificată astfel:
• Fobiile; •Tulburarea de panică; • Tulburarea obsesiv-compulsivă; • Reacţia acută la stres;
• Tulburarea de stres posttraumatic; • Anxietate generalizată.

Fobiile reprezintă o teamă iraţională care determină persoana să evite anumite obiecte, evenimente şi situaţii care nu reprezintă un pericol real. Debutează în copilărie sau adolescenţă şi adesea continuă la maturitate. Sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbaţi.

Există trei tipuri de fobii:

• Fobiile specifice care includ teama de animale, insecte, înălţime (acrofobia), spaţii strâmte, închise (claustrofobia), poduri sau alte lucruri.
• Fobiile sociale apar când persoanele se tem să nu fie stânjenit în situaţiile sociale de zi cu zi sau să nu fie analizat sau umilit public. Acestea pot apărea în anumite situaţii cum ar fi frica de a vorbi în faţa unei adunări, sau teama de a bea sau mânca în prezenţa altor persoane. În cazuriel grave, persoana afectată este anxioasă oricând este prezentă şi o altă persoană.
• Agorafobia este teama de a avea un atac de panică în public şi poate determina persoana respectivă să evite locurile publice. 

Tulburarea obsesiv-compulsivă este o tulburare anxioasă în care persoana se teme fără motiv şi încearcă să controleze teama prin ritualuri care reduc anxietatea. Imaginile sau gândurile supărătoare care apar frecvent se numesc obsesii, iar ritualurile practicate (mentale sau comportamentale) pentru a preveni apariţia acestora sau pentru a le îndepărta se numesc compulsii, ca de exemplu spălatul excesiv al mâinilor, duşuri excesiv de frecvente. În plus simt nevoia să verifice repetitiv unele lucruri cum ar fi dacă a încuiat uşa sau dacă a stins aragazul. Obsesiile sunt gânduri iraţionale, temeri sau îngrijorări care apar frecvent şi produc anxietate, dar nu pot fi controlate prin explicare logică. Cele mai frecvente obsesii sunt: preocuparea exagerată faţă de murdărie şi germeni, îndoieli repetate (de exemplu, dacă a închis sau nu aragazul), ordine desăvârşită, gânduri legate de violenţă sa urănirea altor persoane, atingerea lucrurilor sau numărarea lor timp îndelungat, preocuparea faţă de ordine şi simetrie,  gânduri persistente de a realiza acte sexuale respingătoare, probleme sau gânduri care sunt în contradicţie cu convingerile religioase ale persoanei în cauză.

Tulburarea de panică este caracterizată de atacuri de panică cronice, repetate şi neaşteptate. Aceste atacuri sunt crize de teamă foarte puternică de pericol atunci când nu există un motiv pentru această teamă. În perioadele dintre atacuri persoana afectată se teme permanent momentul şi locul când va apărea o nouă criză.

Atacurile de panică pot însoţi mai multe tipuri de tulburări anxioase, nu numai tulburarea de panică. Cele mai frecvente simptome ale atacurilor de panică sunt:
• Bătăi puternice de inimă; • Transpiraţii; • Tremurături; • Scurtarea respiraţiei; • Senzaţie de sufocare; • Greaţă sau dureri abdominale; • Ameţeală sau confuzie.

Tulburarea de stres posttraumatic presupune expunerea la o traumă în care persoana a trăit o serie de sentimente intense: frică, neputinţă şi groază. Violul, evenimentele legate de război, accidentele rutiere şi dezastrele naturale sunt cauze frecvente ce pot produce această tulburare. Evenimentul declanşator poate fi unul în care a fost pusă în pericol viaţa persoanei afectate sau a unei persoane apropiate de aceasta sau la care a fost martoră persoana afectată. Persoana prezintă coşmaruri, retrăieşte mental evenimentul traumatic, se simte amorţit emoţional şi tresare, se sperie cu uşurinţă. femeile dezvoltă mai uşor această tulburare decât bărbaţii. De obicei persoanele afectate prezintă şi alte tulburări mentale cum ar fi depresie, alte forme de anxietate, abuz de substanţe. Tulburarea de stres posttraumatic se diagnostichează dacă simptomele durează mai mult de o lună. Simptomele debutează de obicei în primele trei luni de la eveniment, deşi ele pot apărea şi la ani de zile după aceea.

Cea mai gravă formă de anxietate este tulburarea de anxietate generalizată: anxietate excesivă, grija permenanetă faţă de evenimente din viaţa de zi cu zi, fără motive evidente de preocupare.

Persoanele afectate de anxietatea generalizată sunt mereu în aşteptarea dezastrului – aceştia se preocupă fără încetare şi fără limite de familie, muncă, şcoală, bani, sănătate. Şi lucrurile nu ar fi atât de grave dacă această grijă nu ar fi nerealistă, luând mereu proporţii mult mai mari decât sunt impuse de adevărata realitate. Cu toate că se poate însoţi de depresie sau abuzul de diferite substanţe, deprecierea eset de obicei uşoară. Aceste persoane nu simt limitaţi în societate sau la locul de muncă şi nu evită anumite situaţii datorită anxietăţii lor.

Practic gândurile şi emoţiile negative îţi domină gândirea, iar viaţa de zi cu zi devine o stare constantă de grijă, frică, teamă.
În plus, persoanele cu anxietate generalizată simt în acelaşi timp cu starea de anxietate stări precum oboseală, insomnie sau oboseală la trezirea din somn, nelinişte, irascibilitate, iritabilitate, probleme de concentrare şi memorie, dureri generalizate, încordare musculară. sus

Cauzele anxietatii

Din ce în ce mai prezentă printre noi - aproximativ 25% din populaţie suferă de anxietate care ar necesita tratament într-o anumită perioadă a vieţii lor şi alţi 25% au o anxietate mai puţin severă (ex. frica de şoareci sau păianjeni) – anxietatea poate fi cauzată de: - factorul ereditar – istoricul familie tale te poate face mai predispus la tulburări de anxietate decât alte persoane. - chimia creierului – în cazul în care neurotransmiţătorii (mesagerii chimici) nu sunt în echilibru, mesajele nu pot fi transmise la creier în mod corespunzător şi astfel se modifică modul în care creierul reacţionează în anumite situaţii. - factorii de mediu – evenimente stresante, trauma sau folosirea unor substanţe ce produc dependenţă (alcool, cofeină, nicotină)

Anxietatea poate fi generată sau agravată şi de afecţiuni sau condiţii precum: - astm, - sindromul de stres posttraumatic, - unele medicamente, - depresia,  

DEPRESIA

Depresia a devenit cea mai frecventa suferinta mintala la nivel de comunitate.
Un studiu desfasurat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii a atestat faptul ca depresia afecteaza circa 121 de milioane de persoane de pe intregul mapamond. Se estimeaza ca anual, 3 - 15 % din populatia generala prezinta un episod depresiv, dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. In Europa, din 1000 de adulti, 58 prezinta tulburare depresiva majora (adica 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre ingrijoratoare au facut ca depresia sa devina in acest moment una dintre cele mai studiate afectiuni psihice. Uneori este foarte evident cand cineva este deprimat. Poate parea trist, nu face lucruri care de obicei ii provocau placere, se descrie ca simtindu-se neinsemnat si inutil. In cazul altor persoane, insa, depresia poate fi mai putin evidenta. Unele dintre aceste persoane nici nu admit ca se simt triste sau ca au o stare proasta. Ei par schimbati doar pentru persoanele apropiata.

Simptome de depresie:

- tristete persistenta, - sentimente de inutilitate sau de pesimism;  - sentimente de vinovatie sau neputinta; - pierdere de interes sau placere pentru hobby-uri sau activitatile obisnuite, - energie scazuta, oboseala, senzatie de “incetineala”; - capacitate de concentrare redusa sau dificultate de luare a deciziilor; - probleme de somn, trezire dimineata devreme sau dormit prelungit; - modificari ale apetitului sau/si ale greutatii; - ganduri de moarte sau sinucidere, tentative de suicid chiar; - neliniste sau iritabilitate;  - stima de sine scazuta; - probleme fizice persistente, precum dureri de cap, tulburari digestive, dureri cronice ce nu raspund la tratamentele de rutina.

Depresia - cauze

Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe deplin, in ciuda eforturilor depuse. Viziunea unanima actuala a cercetarilor si clinicilor impune un model bio-psiho-social in care, la instalarea depresiei, contribuie atat perturbari biochimice la nivelul creierului cat si cauze psihologice (personalitati fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viata negative, ostilitatea mediului, etc.). In aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reactie la un eveniment de viata negativ. Ulterior insa, episoadele se pot repeta fara nicio cauza aparenta.

Unele medicamente pot si ele sa induca fenomene depresive : antihipertensive, contraceptive orale si hormonii, stimulante sau supresoare ale apetitului alimentar, analgezicele si antiinflamatoarele, antibacterienele si antimicoticele.