O noua abordare a clasificarii tensiunii arteriale

Noi valori ale presiunii arteriale de la care se începe tratamentul medicamentos, un nou tratament de primă linie, o nouă abordare a tratamentului la vârstnici, sunt câteva din schimbările importante aduse de Ghidul European de Management al Hipertensiunii 2018 prezentat în cadrul Congresului European de Cardiologie.

Hipertensiunea arterială (HTA) este definită ca presiunea arterială (PA) la care beneficiile unui tratament hipertensiv depășesc riscurile acestuia, conform rezultatelor studiilor clinice. Conform acestei definiții, specialiștii europeni au ales să mențină valoarea prag a presiunii arteriale sistolice normale la 140 mmHg, spre deosebire de ghidul american care a coborât acest prag la 130 mmHg.

Astfel clasificarea presiunii arteriale măsurată în cabinetul medicului este următoarea (valori valabile pentru persoane peste 16 ani):

Categoria

Tensiunea sistolică (mm, Hg)

Tensiunea diastolică (mm,Hg)

Optimal

‹ 120

‹ de 80

Normal

120-129

80-84

Normal mărit

130-139

85-89

Hipertensiune gradul I

140-159

90-99

Hipertensiune gradul II

160-179

100-109

Hipertensiune gradul III

≥ 180

≥110

Hipertensiunea sistolică izolată

≥ 140

‹ 90

 PA sistolică optimă (PAS) este sub 120 mmHg, iar cea diastolică (PAD) sub 80 mmHg. Peste o PAS de 140 mmHg sau o PAD peste 90 mmHg, un pacient este diagnosticat cu hipertensiune. În funcție de gravitate, HTA se împarte în 3 grade.

Măsurarea PA este o metodă de screening recomandată tuturor persoanelor peste 18 ani. Dacă valoare PA este optimă se va verifica din nou peste 5 ani, dacă este normală peste 3 ani, iar dacă este normal crescută, anual sau în cazul suspicionării unui HTA mascate se vor face teste suplimentare. În cazul unor valori de HTA se vor face măsurători repetate sau o monitorizare continuă pentru confirmarea diagnosticului.

La prima vizită la medic trebuie măsurată PA la ambele mâini, iar la vizitele ulterioare se va măsura doar la mâna cu PA mai mare. Pacientul trebuie să stea liniștit 1-2 minute, manșeta se montează la nivelul inimii pe mâna sprijinită pasiv. O dată cu măsurarea PA se va urmări palpatoriu și pulsul. Măsurătoare se va repeta de 3 ori. Trebuie avute în vedere posibile rezultate false: PA mai mari sau mai mici ca nivelul obișnuit al pacientului în momentul măsurătorii. Un exemplu clasic este cel al HTA de halat alb, când pacientul are PA ridicată doar când este măsurată de un doctor în cabinet.

În cazul vârstnicilor sau diabeticilor, măsurarea PA se va face atât în șezut, cât și imediat după ridicarea în picioare. Diferențe mai mare de 20 mmHg a PAS sau de 10 mmHg a PAD în intervalul de 3 minute de la ridicare sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate și evenimente cardiovasculare. Această condiție se numește hipertensiune arterială ortostatică.

Există și alte metode de monitorizare a PA precum monitorizarea la domiciliul pacientului și monitorizări continue, utile în cazuri precum HTA de halat alb. În cazul PA măsurate acasă nivelul prag pentru HTA este mai mic, de 135/85 mmHg.

PA crescută a fost prima cauză de moarte prematură în 2015, fiind responsabilă pentru aproape 10 milioane de decese și peste pierderea a 200 ani de viață ajustați pentru dizabilitate. Este o condiție care afectează peste un miliard de persoane, 150 de milioane din acestea fiind în Europa Centrală și de Est. Procentul de persoane afectate crește cu vârsta: peste 60% din persoanele peste 60 de ani au HTA. Numărul de persoane cu HTA este în creștere: se estimează că în anul 2025 se va ajunge la 1.5 miliarde.

O PA crescută este asociată cu creșterea riscului de evenimente cardiovasculare precum accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, moarte subită, boală arterială periferică, dar și cu boala renală în stadiu terminal.

HTA este asociată cu leziuni și la nivelul retinei (retinopatia hipertensivă) și al creierului (cel mai adesea prin accident vascular cerebral).

H         ipertensiunea este rareori singura patologie a pacientului. Este asociată des cu alți factori de risc cardiovascular precum dislipidemia și intoleranța la glucoză. De aceea este important de evaluat riscul total cardiovascular al unui pacient cu HTA. Din 2003 acestă evaluare se face cu ajutorul sistemului SCORE (Systematic COronary Risk „Evaluation), bazat pe o populație mare reprezentativă pentru populația europeană. Acesta permite estimarea riscului pe 10 ani a unui eveniment aterosclerotic fatal pentru persoanele de peste 40 de ani. Ia în calcul vârsta, sexul, fumatul, nivelul colesterolului total și nivelul PAS și o serie de factori adiționali precum inactivitatea fizică, obezitatea sau istoricul familiar. Permite calibrarea riscului în funcție de țară sau de rasă. Pacienții cu boală cardiovasculară documentată, diabeticii, cei cu nivele foarte ridicate ale factorilor de risc individuali (inclusiv HTA grad 3) sau cei cu boală cronică de rinichi stadiile 3-5 sunt considerați automat ca având risc ridicat sau foarte ridicat, fără a se mai calcula scorul SCORE.

O scădere a PAS cu 10 mmHg sau o reduce a PAD cu 5 mmHg este asociată cu o reducere a evenimentelor cardiovasculare majore cu 20%, a mortalității de orice cauză cu 10-15%, a accidentelor vasculare cerebrale cu 35%, a evenimentelor coronare cu 20% și a insuficienței cardiace cu 40% .

În ciuda acestor rezultate mai puțin de 50% din pacienții tratați pentru HTA ajung la un nivel al PA sub 140/90 mmHg. Cei mai importanți factori sunt inerția tratamentului, doctorul nu adaptează tratamentul la starea actuală a pacientului, și lipsa de complianță a pacienților, ce nu urmăresc corect tratamentul recomandat.

Schimbarea stilului de viață

Este recomandată tuturor pacienților cu valoarea PA peste cea optimă (120/80mmHg).
Principale elementele ale schimbării stilului de viață sunt:

·         Exercițiu fizic aerobic regulat: cel puțin 30 min pe zi, 5-7 zile pe săptămână

·         Încetarea fumatului

·         O dietă bogată în legume, fructe, pește, nuci și acizi grași nesaturați (ulei de măsline)

·         Restricția aportului de sare sub 5g pe zi

·         Restricția consumului de alcool la sub 14 unități pe săptămână pentru bărbați, respectiv sub 9 unități pentru femei (o unitate de alcool = 10 ml alcool pur) și evitarea consumării unei cantități mare de alcool într-o perioadă scurtă de timp.

·         Controlul greutății corporale: atingerea unui indice de masă corporală între 20-25 kg/m2 și a unei circumferințe abdominale de sub 94 cm pentru bărbați și sub 80 cm pentru femei.

Citește mai multe:

·         #ESCCongress. Testul cu ceas ar trebui să fie folosit pentru detectarea precoce a demenței, la pacienții cu hipertensiune arterială

·         #ESCCongress. Cu cât ia mai multe medicamente pentru hipertensiunea arterială, cu atât un pacient consumă mai multă sare

·         Primul smartwatch care monitorizează continuu tensiunea arterială