Cum somnul ne influenteaza viata

https://style.nv.ua/blogs/kak-son-vliyaet-na-nashu-zhizn-novosti-ukrainy-50034936.html

Наталья Кадя

Партнер юридической компании Danevych.Law, эксперт по нейроменеджменту, коуч по развитию лидерства

Cercetările epidemiologice au demonstrat că cu cât mai redus este somnul, cu atât mai mare este riscul de deces din varii cauze -  all-cause mortality.

Matiu Wolker, doctor în neurologie din Universitatea Nottinhem din Marea Britanie, fondatorul și director al Centrului de știință a somnului uman, câteva decenii s-a ocupat de cercetarea impactului somnului  asupra sănătății omului. Practica clinică a profesorului și rezultatele investigațiilor au demonstrat, că somnul insuficient și incorect deteriorează creierul.

1. După 20 ore de privare de somn capacitățile cognitive se reduc până la nivelul unui om în stare de ebrietate. Chiar dacă nu simțim, după veghe de lungă durată creierul trece la un regim de activitate de tip microsomn cu inhibiția tuturor reacțiilor.

2. Mitul despre 5 ore de somn necesare omului nu este decât un mit.

Foarte rar se întâlnesc oameni care pot dormi 5 ore pe zi și se simt bine. Pentru un om normal somnul cu durata de 5 ore indubitabil va provoca dereglări ale activității creierului și înrăutățirea stării de sănătate.

3. Insuficiența somnului are impact asupra ADN.

S-au realizat investigații în care voluntarii dormeau câte 6 ore. Apoi parametrii activității genelor acestora erau comparate cu parametrii înregistrați înainte de investigații când voluntarii dormeau câte 8 ore.S-a constatat, că peste 700 gene și-au modificat activitatea. Jumătate au redus-o - genele responsabile de protecția imună. Cealaltă jumătate au sporit-o -  genele legate de inflamații , tumori și maladii cardio-vasculare..

4. Schimbarea orei sau a fusului oral are impact negativ asupra sistemului cardio-vascular. La nivel global se realizează experimentul în care 1,6 mlrd de oameni trec de la ora de iarnă la cea de vară, și invers. Trecerea la ora de vară, soldată cu pierderea unei ore de somn, sporește incidența acceselor cardicace cu 24%, iar trecerea la ora de iarnă (când se adaugă o  oră de somn) - reduce acest indicator cu 21%.  

5. Anume somnul asigura recuperarea creierului. Insuficiența somnului este una din cauzele principale ale bolii Alțheimer.

Concluzii.

7 ore - durata minimă necesară de somn.

 Nu poți dormi cu avans. Somnul nu e o banca unde luăm un credit.  Omul este unica ființă care se lipsește de somn voluntar și intenționat. De aceea somnul în avans nu are bază fiziologică din punct de vedere al evoluției. 

Un bărbat din Rusia a trăit 60 de ani fără emisfera stânga

https://www.mk.ru/social/health/2019/07/11/v-podmoskove-obnaruzhili-pacienta-s-polovinoy-mozga.html?fbclid=IwAR2g2bYpNyo76VhfWIs9mUiqT84sZhG46_zP429XOx_EloSlxqQLqpEq5sQ

Bărbatul a fost adus la spital cu simptome de atac ischemic tranzitoriu. Aceste atacuri de regulă nu duc la infarctul creierului. Pacientul avea probleme cu mobilitatea mâinii şi a piciorului. Tomografia computerizaă a demonstrat că lipseşte emisfera în care s-a produs atacul ishemic! În loc de emisfera stângă era o gaură neagră.  Neurologii au ajuns la concluzia că toate funcţiile erau preluate de emisfera dreaptă. 

Atacul ischemis s-a diminuat, funcţiile membrelor s-au restabilit.

Pacientul a declarat că a dus o viaţă normală, nu avea probleme cu aparatul locomotor, vederea, funcţiile psihice. El a absolvit şcoala cu succes, a fost admis la facultate, unde a învăţat de inginer. A făcut serviciul militar (!), s-a căsătorit, are 2 copii. Pînă a se pensiona a lucrat la uzină.

Savanţii cunosc cazuri de lipsă a unor segmente din creier, de exemplu, în paralizie infantilă cerebrală. Însă funcţiile motorii în aceste cazuri sunt afectate. Pralizia cerebrală infantilă se dezvoltă în perioadele tardive de dezvoltare a fătului. Însă în cazul prezent probabil s-a produs o hemoragie în creier încă în perioadele timpurii de embriogeneză când funcţiile creierului încă nu sunt distribuite, iar creierul posedă o plasticitate foarte mare. Şi în acest caz emisfera dreaptă a preluat funcţiile emisferei afectate, care nu s-a mai dezvoltat.

Astăzi screeningul prenatal ar arăta lipsa emisferei şi cu siguranţă medicii ar recomanda mamei să intrerupă sarcina. Însă 60 de ani în urmă nu era aşa posibilitate.

Film didactic- Vasele din mezenteriu la broasca. Determinati tipul vasului în funcție de direcția de circulație a sângelui.

https://youtu.be/yv7TrMQNO-M

Ritmurile biologice ale hormonilor si somnul. Insuficienta somnului si obezitatea, diabetul zaharat si boala hipertensiva

Un somn calitativ este componenta principală a modului sănătos de viață. Toate procesele în organism sunt dirijate hormonal, iar hormonii sunt supuși ritmurilor biologice. 
În partea întunecată a zilei intră în acțiune melatonina - conducătorul ritmului circadian (diurn).  Secreția acestuia crește de la orele 21 și ne pregătește de culcare. Totodată stimulează hormonul creșterii (STH), care la adulți e responsabil pentru dezvoltarea masei musculare și lipoliză (arderea grăsimilor), reduce secreția de insulină. 
Melatonina contribuie la creșterea nivelului hormonului de sațietate - leptina - proteina plasmatică, elaborată de celulele adipoase. Totodată scade nivelul de grelină - hormon responsabil de senzația de foame, elaborat de stomac.( Grelina e responsabilă pentru apetit, poate stimula dezvoltarea de noi neuroni şi le oferă protecţie împotriva efectelor îmbătrânirii. Atunci când stomacul se goleşte, este secretat hormonul foamei, grelina, iar nivelul acestuia în sânge creşte atunci când experimentăm câteva ore de foame. Specialiştii spun că grelina poate îmbunătăţi şi funcţia cerebrală. Ei au observat că animalele care urmează diete sărace în calorii au abilităţi mentale mai bune, iar motivul poate fi grelina. De asemenea, grelina poate duce la creşterea numărului de conexiuni neuronale).

Melatonina în cantități maximale se elaborează în timpul somnului, în încăperi întunecoase. Totodată aceasta influențează  sinteza cortizolului- hormonului stresului și activității - reducându-i secreția. La orele 3-4 secreția melatoninei scade, ar al cortizolului crește/ Dimineața noi ne trezim în acrofaza cortizolului (secreția maximă). Suntem activi, pregătiți pentru o nouă zi. În timpul zilei secreția de cortizol scade. 

Nivelul redus al melatoninei în timpul părții luminoase a zilei contribuie la activitatea optimă a insulinei.

 Seara melatonina se secretă în cantități mai mari, și ciclul se repetă.

Ce se întâmplă, când ne culcăm prea târziu, dormimi puțin și astfel reducem secreția de melatonină? 
Tot lanțul de interacțiuni hormonale se dereglează. Scade sinteza hormonului de creștere, se dezechilibrează raportul grelina/leptina. Cortizolul se elimină și noaptea, ceea ce provoacă surmenaj și insulinorezistență. Scade constituirea țesutului muscular și lipozlia, ba din contra, are loc acumularea grăsimilor și atrofierea mușchilor.

Sănătatea reproducătoare de asemenea suferă - excesul de cortizol provoacă scăderea secreției de testoseron în orele dimineții la bărbați și deficitul de progesteron la femei. Și multe alte efecte negative.

Neglijind regimul somn-activitate, noi dereglăm statutul hormonal, adăugăm în greutate, apoi căpătăm probleme cu hormonii sexuali și sindromul oboselii cronice.
De aici concluzia- ne culcăm la orele 22.00-23.00, în încăpere întunecoasă, în lipsa surselor artificiale de lumină. Ne trezim la orele 6.30-7.30.
Persoanele care lucrează noaptea, iar ziua își recuperează somnul, automat sunt incluse în grupa de risc de obezitate,diabet zaharat de tip II, bolii hipertenzive, bolii ischemice a inimii.

Zahărul în exces face copiii mai violenți.

Care este motivul pentru care zahărul în exces face copiii mai violenți și mai predispuși la fumat și băut?

Copiii au fost de trei ori și jumătate mai susceptibili de a fi violenți atunci când au mâncat dulciuri și au băut energizante în exces. Un alt studiu a scos în evidență că un nivel ridicat al zahărului face copiii de două ori mai predispuși la bătăi și cu 95% mai susceptibili de a se îmbăta. Iar oamenii de știință care au realizat studiul spun că băuturile energizante agravează comportamentul copiilor mai mult decât ciocolata și dulciurile, deoarece conțin și cafeină.

Cercetarea realizată de Universitatea Bar Ilan din Israel a analizat 137.284 de copii cu vârste de 11, 13 și 15 ani din 25 de țări europene și Canada. Oamenii de știință au comparat cantitatea de zahăr pe care au consumat-o copiii cu frecvența violențelor, fumatul, băutul de alcool și îmbătatul. Aceștia au găsit relații puternice și coerente între aceste date. În Marea Britanie, copiii care consumă multe dulciuri, ciocolată și băuturi energizante sunt supuși unui risc cu 89% mai mare de a fuma și unui risc cu 72% mai mare de a bea alcool. Aceștia sunt susceptibili și unui risc de 2,13 ori mai mare de a intra în bătăi și un risc cu 69% mai mare de a-i intimida pe cei din jur.

Studiul este considerat a fi primul care analizează efectele zahărului asupra violenței și abuzului de substanțe la copii. Au fost colectate informații de la copii din Austria, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, România, Slovenia, Suedia, Elveția și Marea Britanie.

Copiii suedezi au fost afectați cel mai rău de zahăr, după cum au sugerat rezultatele, și au fost de două ori mai susceptibili de a fi violenți sau de a bea și fuma.

Copiii au fost grupați în funcție de cât de mult zahăr au consumat, cât de des au mâncat ciocolată sau dulciuri și au băut energizante.https://www.ziarulnational.md/studii-zaharul-in-exces-face-copiii-mai-violenti/https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=1437511763899726991#editor/target=post;postID=2779567550451309021;onPublishedMenu=allposts;onClosedMenu=allposts;postNum=0;src=postname

Determinarea intensității efortului fizic pentru sistemul cardiovascular și respirator

Pentru a corecta exercițiile fizice în scop de autoevaluare a sistemelor vitale sunt elaborate teste speciale.

1. În efort fizic moderat FCC atinge 130 bătăi/minut, în efort de intensitate medie - 130-150 bătăi/minut.

Valoarea limită a FCC în funcție de intensitatea efortului poate fi determinată după formula:

FCC = 220-A
unde  А - vârsta în ani

Astfel, pentru persoanele cu vârsta peste 20 ani valoarea maximă a FCC este de  200 bătăi/minut .

2. Intensitatea efortului poate fi determinată și în funcție de timpul necesar pentru restabilirea pulsului. În efort moderat aceasta se întâmplă peste  5-7 min după efort, în efort de intensitate medie - peste 10 - 15 min, în efort de intensitate înaltă - peste  40-50 min.

3.Intensitatea efortului fizic poate fi evaluată și în funcție de capacitatea vitală a plămânilor (CVP). Dacă după efort CVP nu s-a modificat sau a crescut nesemnificativ, efortul a fost moderat. Dacă a scăzut cu 100-200 cm - de intensitate medie, dacă a scăzut cu 300-500 - intensitate excesivă. CVP scade în timp ce volumul respirator (volumul aerului inspirat și expirat în repaus care constituie la omul neantrenat 350-500 ml, iar la sportivi pînă la 800 ml) crește.

3. Intensitatea efortului poate fi determinată după frecvența mișcărilor respiratorii. 

În efort moderat aceasta constituie 20 - 25 mișcări pe minut, în efort de intensitate medie -  - 25 - 40, în efort excesiv - peste 40 mișcări pe minut. În primele 20 secunde ale efortului respirația devine mai frecventă și mai profundă. În repaus omul consumă 5-7 l de aer pe minut, pe când în efort de intensitate medie-35-40 l.

4. Intensitatea efortului poate fi determinată după modificarea masei corpului până și după efort. În efort mic masa scade până la 300 g, în efort mediu -  400-700 g, în efort excesiv - cu peste 800 g.

5.Intensitatea efortului poate fi determinată după parametrii dinamometrului de mâină.  Dacă au rămas fără modificări sau s-au modificat neesențial, efortul a fost mic, dacă au scăzut cu 3-5 kg - mediu, dacă cu 6-10 kg - excesiv.

Determinarea nivelului de stres

Test pentru determinarea nivelului de stres

Stresul reflecta discrepanta intre solicitarile la care este supusa o persoana si capacitatea persoanei de a raspunde cu succes acestora. Psihologul T.S. Langner a imaginat o scala compusa din 22 de itemi cu ajutorul careia puteti afla cat de bine raspundeti situatiilor stresante.
Alegeti varianta de raspuns adevarata in cazul dvs.
1.De mai mult timp ma simt peste masura de slabit.
1 - Da
2 - Nu

2.Am avut perioade in care ma simteam depasit de situatie.
1 - Da
2 - Nu

3.Care este in general starea dvs psihica?
1 - Excelenta
2 - Buna
3 - Proasta
4 - Foarte proasta

4.Adesea simt ca "ma ia cu calduri"
1 - Da
2 - Nu

5.Ati suferit de palpitatii?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

6.Aveti pofta de mancare?
1 - Slaba
2 - Normala
3 - Buna
4 - Prea buna

7.Sunt atat de obosit incat nu pot sta nici macar pe scaun.
1 - Da
2 - Nu

8.Sunteti tipul de om care isi face griji din orice?
1 - Da
2 - Nu

9.Ati avut dificultati de respiratie (fara a face o munca grea)?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

10.Ati avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihica)?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

11.Ati avut stari de lesin?
1 - Niciodata
2 - Foarte rar
3 - Rar

12.Intampinati dificultati cand incercati sa adormiti sau sa ramaneti treaz?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

13.Va deranjeaza aciditatea gastrica (concomitent mai multe zile)?
1 - Da
2 - Nu

14.Aveti memorie buna?
1 - Da
2 - Nu

15.S-a intamplat sa aveti "transpiratii reci"?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

16.Va tremura vizibil mainile?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

17.Aud zgomote in cap tot timpul.
1 - Da
2 - Nu

18.Am spaime personale care imi provoaca prabusirea psihica.
1 - Da
2 - Nu

19.Va simtiti izolat chiar si intre prieteni?
1 - Da
2 - Nu

20.Nimic nu mi se intampla dupa cum imi doresc.
1 - Da
2 - Nu

21.Suferiti de durerei de cap?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata

22.UNeori nici nu mai stiu daca ceva mai are pret, daca mai merita sa doresti ceva.
1 - Da
2 - Nu

Calcularea scorului si interpretarea rezultatelor Primiti cate un punct daca ati ales raspunsul 3 sau 4 de la itemul 3, daca ati ales 3 la intemul 11 si 2 la itemul 14. Pentru fiecare din ceilalti itemi primiti cate un punct daca ati ales cifra 1 (primul raspuns).

0 - 3 puncte = lipsa stresului
4 - 6 puncte = stres moderat
peste 7 puncte = stres sporit