Anxietatea si depresia

ANXIETATEA

Este o emoţie umană. Fiindtrăită de toţi oamenii la un moment dat -  este o stare normală şi trecătoare. Însă, când simptomele de panică şi anxietate degenerează în atacuri de panică şi de anxietate vorbim deja de tulburare emoţională, manifestată prin sentimente de frică şi nelinişte la care se adaugă: palpitaţii, stres, transpiraţie. Cu posibilitatea de a fi prezentă chiar şi în cazul copiilor şi adolescenţilor, anxietatea se diferenţiază de frică prin caracterul ei iraţional, nejustificată prin prezenţa unor situaţii periculoase.
Anxietatea poate fi clasificată astfel:
• Fobiile; •Tulburarea de panică; • Tulburarea obsesiv-compulsivă; • Reacţia acută la stres;
• Tulburarea de stres posttraumatic; • Anxietate generalizată.

Fobiile reprezintă o teamă iraţională care determină persoana să evite anumite obiecte, evenimente şi situaţii care nu reprezintă un pericol real. Debutează în copilărie sau adolescenţă şi adesea continuă la maturitate. Sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbaţi.

Există trei tipuri de fobii:

• Fobiile specifice care includ teama de animale, insecte, înălţime (acrofobia), spaţii strâmte, închise (claustrofobia), poduri sau alte lucruri.
• Fobiile sociale apar când persoanele se tem să nu fie stânjenit în situaţiile sociale de zi cu zi sau să nu fie analizat sau umilit public. Acestea pot apărea în anumite situaţii cum ar fi frica de a vorbi în faţa unei adunări, sau teama de a bea sau mânca în prezenţa altor persoane. În cazuriel grave, persoana afectată este anxioasă oricând este prezentă şi o altă persoană.
• Agorafobia este teama de a avea un atac de panică în public şi poate determina persoana respectivă să evite locurile publice. 

Tulburarea obsesiv-compulsivă este o tulburare anxioasă în care persoana se teme fără motiv şi încearcă să controleze teama prin ritualuri care reduc anxietatea. Imaginile sau gândurile supărătoare care apar frecvent se numesc obsesii, iar ritualurile practicate (mentale sau comportamentale) pentru a preveni apariţia acestora sau pentru a le îndepărta se numesc compulsii, ca de exemplu spălatul excesiv al mâinilor, duşuri excesiv de frecvente. În plus simt nevoia să verifice repetitiv unele lucruri cum ar fi dacă a încuiat uşa sau dacă a stins aragazul. Obsesiile sunt gânduri iraţionale, temeri sau îngrijorări care apar frecvent şi produc anxietate, dar nu pot fi controlate prin explicare logică. Cele mai frecvente obsesii sunt: preocuparea exagerată faţă de murdărie şi germeni, îndoieli repetate (de exemplu, dacă a închis sau nu aragazul), ordine desăvârşită, gânduri legate de violenţă sa urănirea altor persoane, atingerea lucrurilor sau numărarea lor timp îndelungat, preocuparea faţă de ordine şi simetrie,  gânduri persistente de a realiza acte sexuale respingătoare, probleme sau gânduri care sunt în contradicţie cu convingerile religioase ale persoanei în cauză.

Tulburarea de panică este caracterizată de atacuri de panică cronice, repetate şi neaşteptate. Aceste atacuri sunt crize de teamă foarte puternică de pericol atunci când nu există un motiv pentru această teamă. În perioadele dintre atacuri persoana afectată se teme permanent momentul şi locul când va apărea o nouă criză.

Atacurile de panică pot însoţi mai multe tipuri de tulburări anxioase, nu numai tulburarea de panică. Cele mai frecvente simptome ale atacurilor de panică sunt:
• Bătăi puternice de inimă; • Transpiraţii; • Tremurături; • Scurtarea respiraţiei; • Senzaţie de sufocare; • Greaţă sau dureri abdominale; • Ameţeală sau confuzie.

Tulburarea de stres posttraumatic presupune expunerea la o traumă în care persoana a trăit o serie de sentimente intense: frică, neputinţă şi groază. Violul, evenimentele legate de război, accidentele rutiere şi dezastrele naturale sunt cauze frecvente ce pot produce această tulburare. Evenimentul declanşator poate fi unul în care a fost pusă în pericol viaţa persoanei afectate sau a unei persoane apropiate de aceasta sau la care a fost martoră persoana afectată. Persoana prezintă coşmaruri, retrăieşte mental evenimentul traumatic, se simte amorţit emoţional şi tresare, se sperie cu uşurinţă. femeile dezvoltă mai uşor această tulburare decât bărbaţii. De obicei persoanele afectate prezintă şi alte tulburări mentale cum ar fi depresie, alte forme de anxietate, abuz de substanţe. Tulburarea de stres posttraumatic se diagnostichează dacă simptomele durează mai mult de o lună. Simptomele debutează de obicei în primele trei luni de la eveniment, deşi ele pot apărea şi la ani de zile după aceea.

Cea mai gravă formă de anxietate este tulburarea de anxietate generalizată: anxietate excesivă, grija permenanetă faţă de evenimente din viaţa de zi cu zi, fără motive evidente de preocupare.

Persoanele afectate de anxietatea generalizată sunt mereu în aşteptarea dezastrului – aceştia se preocupă fără încetare şi fără limite de familie, muncă, şcoală, bani, sănătate. Şi lucrurile nu ar fi atât de grave dacă această grijă nu ar fi nerealistă, luând mereu proporţii mult mai mari decât sunt impuse de adevărata realitate. Cu toate că se poate însoţi de depresie sau abuzul de diferite substanţe, deprecierea eset de obicei uşoară. Aceste persoane nu simt limitaţi în societate sau la locul de muncă şi nu evită anumite situaţii datorită anxietăţii lor.

Practic gândurile şi emoţiile negative îţi domină gândirea, iar viaţa de zi cu zi devine o stare constantă de grijă, frică, teamă.
În plus, persoanele cu anxietate generalizată simt în acelaşi timp cu starea de anxietate stări precum oboseală, insomnie sau oboseală la trezirea din somn, nelinişte, irascibilitate, iritabilitate, probleme de concentrare şi memorie, dureri generalizate, încordare musculară. sus

Cauzele anxietatii

Din ce în ce mai prezentă printre noi - aproximativ 25% din populaţie suferă de anxietate care ar necesita tratament într-o anumită perioadă a vieţii lor şi alţi 25% au o anxietate mai puţin severă (ex. frica de şoareci sau păianjeni) – anxietatea poate fi cauzată de: - factorul ereditar – istoricul familie tale te poate face mai predispus la tulburări de anxietate decât alte persoane. - chimia creierului – în cazul în care neurotransmiţătorii (mesagerii chimici) nu sunt în echilibru, mesajele nu pot fi transmise la creier în mod corespunzător şi astfel se modifică modul în care creierul reacţionează în anumite situaţii. - factorii de mediu – evenimente stresante, trauma sau folosirea unor substanţe ce produc dependenţă (alcool, cofeină, nicotină)

Anxietatea poate fi generată sau agravată şi de afecţiuni sau condiţii precum: - astm, - sindromul de stres posttraumatic, - unele medicamente, - depresia,  

DEPRESIA

Depresia a devenit cea mai frecventa suferinta mintala la nivel de comunitate.
Un studiu desfasurat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii a atestat faptul ca depresia afecteaza circa 121 de milioane de persoane de pe intregul mapamond. Se estimeaza ca anual, 3 - 15 % din populatia generala prezinta un episod depresiv, dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. In Europa, din 1000 de adulti, 58 prezinta tulburare depresiva majora (adica 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre ingrijoratoare au facut ca depresia sa devina in acest moment una dintre cele mai studiate afectiuni psihice. Uneori este foarte evident cand cineva este deprimat. Poate parea trist, nu face lucruri care de obicei ii provocau placere, se descrie ca simtindu-se neinsemnat si inutil. In cazul altor persoane, insa, depresia poate fi mai putin evidenta. Unele dintre aceste persoane nici nu admit ca se simt triste sau ca au o stare proasta. Ei par schimbati doar pentru persoanele apropiata.

Simptome de depresie:

- tristete persistenta, - sentimente de inutilitate sau de pesimism;  - sentimente de vinovatie sau neputinta; - pierdere de interes sau placere pentru hobby-uri sau activitatile obisnuite, - energie scazuta, oboseala, senzatie de “incetineala”; - capacitate de concentrare redusa sau dificultate de luare a deciziilor; - probleme de somn, trezire dimineata devreme sau dormit prelungit; - modificari ale apetitului sau/si ale greutatii; - ganduri de moarte sau sinucidere, tentative de suicid chiar; - neliniste sau iritabilitate;  - stima de sine scazuta; - probleme fizice persistente, precum dureri de cap, tulburari digestive, dureri cronice ce nu raspund la tratamentele de rutina.

Depresia - cauze

Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe deplin, in ciuda eforturilor depuse. Viziunea unanima actuala a cercetarilor si clinicilor impune un model bio-psiho-social in care, la instalarea depresiei, contribuie atat perturbari biochimice la nivelul creierului cat si cauze psihologice (personalitati fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viata negative, ostilitatea mediului, etc.). In aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reactie la un eveniment de viata negativ. Ulterior insa, episoadele se pot repeta fara nicio cauza aparenta.

Unele medicamente pot si ele sa induca fenomene depresive : antihipertensive, contraceptive orale si hormonii, stimulante sau supresoare ale apetitului alimentar, analgezicele si antiinflamatoarele, antibacterienele si antimicoticele.

test de determinare a nivelului de depresie

II  Depresia 

Tot, ce îmi facea plăcere, îmi place și acum

0— da 

1— probabil

2 — într-o oarecare măsură

3 — nu

Sunt capabil să râd dacă cred că e amuzant

0— da 

1— probabil

2 — într-o oarecare măsură

3 — nu

Sunt energic, vioi

3 — absolut nu sunt de acord

2 — foarte rar

1 — uneori

0 — permanent

Îmi pare că orice aș face, o fac foarte lent

3 — practic permanent

2 — deseori

1 — uneori

0 — practic niciodată

Nu am grijă de aspectul meu fizic

3 — da, sunt de acord 

2 — nu acord timpul necesar pentru aceasta

1 — probabil, acord un timp insuficient pentru aceasta 

0 — am grijă de cum arăt ca de obicei

Consider  că tot ce fac poate să-mi creeze sentimentul de satisfacție 

0 — așa ca de obicei 

1 — nu în măsura necesară 

2 — mult maipuțin decât a fost 

3 — nu cunt de acord

Eu pot avea plăcere de la o carte, emisiune TV, radio

0 — deseori

1 — uneori

2 — rareori 

3 — extrem de rar

Numărul de puncte:

0-7  — norma

8-10  – simptome subclinice (consultați specialistul)

Peste 11 – simptome clinice pronunțate (consultați specialistul). Necesită tratament!

Test de determinare a nivelului de anxietate

I Anxietatea

Eu sunt încordat

3 — permanent

2 — deseori

1 — uneori 

0 — niciodată

Simt o frică, că ceva foarte rău se va întâmpla îm curând

3 — așa este, frica e puternică

2 — așa este, dar frica nu e foarte exprimată

1 — uneori 

0 — niciodată

Gândurile neliniștite mă deranjează 

3 — permanent

2 — deseori

1 —uneori

Eu ușor pot să mă relaxez

0 — așa este 

1 — probabil

2 — uneori 

3 — nu pot

Eu simt o stare de încordare și tremor

0 — niciodată 

1 — uneori

2 — deseori

3 — foarte des

Nu îmi pot afla locul, simt necesitatea de mișcare permanent

3 — da 

2 — probabil

1 — într-o oarecare măsură

0 — nu

Am atacuri de panică

3 — frecvent 

2 — foarte des

1 — nu prea des

0 — niciodată

 Interpretarea rezultatelor

Numărul de puncte:

0-7  — norma

8-10  – simptome subclinice (consultați specialistul)

Peste 11 – simptome clinice pronunțate (consultați specialistul). Necesită tratament!

Utilizarea tehnologiilor performanete - senzori Neulog- la lectii de biologie, chimie,geografie, fizică, informatică.

https://privesc.eu/Arhiva/82966/Workshop-ul--Tehnologii-performante-in-educatie-Utilizarea senzorilor Neulog la lectiile de biologie

MIOPIA SI INTELIGENTA.https://rezervelefunctionalealeorganismului.blogspot.com/
Oamenii cu ochelari nu pur și simplu par a fi deștepți. Ei în realitate sunt mai inteligenți!

Cercetătorii din Universitatea din Edinburg au depistat o corelație dintre vederea proastă și nivelul înalt de intelect. S-a constatat că genetica are impact asupra proceselor cognitive. În investigații au participat 300 000 persoane cu vârstele cuprinse între 16 și 102 ani

Au fost depistate 148 gene, asociate cu nivelul înalt de intelect. Persoanele cu intelect înalt cu 28% mai frecvent purtau ochelari, și cu 32% mai des erau miopi.

Este interesant faptul că înteligența dezvoltată are un impact mare asupra sănătății omului. Oamenii deștepți mai rar suferă de hipertonie, infarct miocardic, cancer la plămâni și osteoartită.

Ei cu 30% mai rar suferă de depresie clinică și cu 17% mai frecvent devin longevivi. Deși încă nu s-a stabilit în ce anume mod acești factori interacționează unul cu altul.

3 caracteristici ale inteligenței.

1. Un simț bun al umorului.

Probabil, un om vesel nu pare neapărat și deștept. Însă, capacitatea de a amuza pe ceilalalți necesită o gândire abstractă și critică, precum și capacități verbale bune.

Cercetătorii numesc simțul al umorului exercițiu de inteligență. Savanții din Universitatea din New-Mexico au studiat capacitatrea de a inventa o glumă, gândirea abstractă și critică a sute de persoane . Rezultatele au demonstrat că capacitatea de a glumi este corelată direct cu nivelul înalt al inteligenței.

2. Stângăcie.

Pe timpuri copiii stângaci erau învățați să scrie cu mâina dreapă. Acest fapt era cauza traumelor psihice și chiar a reușitei proaste.

În prezent această practică deficientă nu mai este, ba din contra, stângăcia denotă superioritatea intelectului a posesorului ei în comparație cu colegii. Persoanele cu emisfera dominantă dreaptă posedă o plasticitate mai mare de gândire și memorie în comparație cu dreptacii. Ei mai ușor generează idei noi și sunt mai creativi.

3. Anxietatea.

Cercetătorii au stabilit, că un intelect înalt este cauza anxietății. Persoanele anxioase posedă un creier mai activ.

Mai puțin cunoști, mai bine dormi.😄

Chiar dacă acest fapt nu vă face mai puțin anxios, dar, probabil, vă liniștește să știți că sunteți unul din cei mai deștepți oameni.

Ce nu stiai despre creierul uman

Creierul nostru e uimitor. Ne poate ajuta să ne atingem limitele, să ne îndeplinim visele cele mai dragi şi să realizăm cele mai complicate țeluri. Pentru asta ar trebui să înțelegem însă cum funcționează creierul. Iată câteva informații:

1. Pentru creierul nostru nu e nicio diferență între realitate și imaginație

Creierul nostru reacționează la fiecare gând, fie el adevărat sau ficțiune. De aceea oamenii care văd totul în roz sunt mai fericiți și de aceea corpul nostru acceptă placebo ca pe un medicament real.
2. Munca intelectuală nu obosește creierul

Oboseala apare din cauza emoțiilor noastre. Compoziția sângelui care trece prin creier când e activ nu se schimbă.
3. De cele mai multe ori, creierul funcționează automat.

Mai mult de jumătate din gândurile de azi sunt cele de ieri.  De aceea e atât de greu pentru pesimiști să-și schimbe percepția asupra lumii. Ei chiar trebuie să-și „curețe” creierul ca să-l facă să reacționeze mai des la lucruri pozitive.
4. Vedem lucrurile la care ne gândim

Orice gânduri se transformă în experiență de viață. De exemplu, dacă visezi la o excursie la Paris, vei găsi lucruri care să îți amintească de acest oraș peste tot. Dacă vrei să schimbi lumea din jurul tău, schimbă-ți gândurile.
5. Creierul nostru are nevoie de antrenament, exact ca și mușchii

Creierul nu e diferit de mușchi, are nevoie de antrenament – învățat, exerciții în aer liber, alimentație sănătoasă, somn bun, călătorii, activități noi, dans.
6. Creierul nostru nu se odihnește niciodată

Chiar și atunci când dormim, creierul nostru continuă să muncească din greu. Ba mai mult, activitatea sa din timpul somnului e chiar mai intensă decât în timpul zilei.
7. Deconectarea ocazională e vitală

Ca să nu ne înecăm în miile de gânduri negative, trebuie să ne deconectăm pentru a-i oferi o pauză sistemului nostru imunitar. Nu uita de odihna activă – pentru creierul nostru e cel mai util mod de relaxare

Curiozităti despre stângaci

CURIOZITĂȚI // Ce nu știai despre STÂNGACI

Știri 09.12.2017 08:01 Autor: Ziarul National

sursa: eva.ro

De ce sunt oamenii împărțiți în stângaci și dreptaci? De ce sunt mai mulți oameni capabili să lucreze cu mâna dreaptă decât cu cea stângă? Studiile științifice legate de acest subiect au dezvăluit că stângacii și dreptacii au creiere diferite, iar alegerea mâinii dominante este mai degrabă consecința acestui fapt, nu cauza.
Oamenii de știință nu au identificat anumite gene ca un factor major, dar au observat că folosirea mâinii stângi este mai frecvent întâlnită în familiile în care există deja oameni cu această particularitate. În plus, au descoperit că stilul de gândire al oamenilor stângaci este diferit de cel al dreptacilor. Oamenii stângaci au fost nevoiți să își adapteze întreaga viață la lumea dreptacilor, așa că sunt mai independenți. Iată alte câteva curiozități!
1. Stângacii reprezintă 5-10% din populația mondială totală.
2. În majoritatea cazurilor, stângacii folosesc jumătatea dreaptă a creierului, spre deosebire de dreptaci, care folosesc partea stângă a creierului mai des.
3. Stângacii au aptitudini bune la sporturi, cum ar fi înotul, boxul, tenisul și baseballul.
4. Mai mult de 40% dintre cei mai mari jucători de tenis din lume sunt stângaci.
5. Stângacii văd mai bine sub apă.
6. Un sondaj publicat în British Journal of Health Psychology realizat cu ajutorul a peste 25.000 de subiecți din 12 țări a arătat că stângacii beau mai des.
6. Potrivit statisticilor, dintre toți absolvenții de facultate care au ajuns să aibă o carieră de succes, au fost cu 26% mai mulți stângaci. 7. La animale, cum ar fi pisicile, șoarecii și șobolanii, procentul de dreptaci este egal cu cel al stângacilor.8. Studiile au arătat că stângacii sunt mai talentați în domeniul matematicii și al arhitecturii, în timp ce dreptacii au abilități verbale mai dezvoltate. 9. Persoanele stângace sunt mai predispuse la insomnie.
10. Statisticile arată că femeile, care sunt însărcinate în jurul vârstei de 40 de ani, au șanse cu 128% mai mari să nască un copil stângaci.
11. În urma unui studiu restrâns publicat în Journal of Nervous and Mental Disease, s-a descoperit că stângacii își exprimă emoțiile în mod diferit față de dreptaci. De exemplu, aceștia se pot enerva mai repede.
12. Oamenii de știință au stabilit că, dacă o persoană stângace își rănește mâna dominantă, învață să o folosească pe cealaltă mai repede decât o face un dreptaci.
13. Persoanele care își folosesc mai mult mâna stângă sunt mai susceptibile de a suferi de alergii și astm.