Teste pentru depistarea sizofreniei (se folosesc de catre medici suplimentar la celelalte metode de daignoza!)

https://ktonanovenkogo.ru/voprosy-i-otvety/shizofreniya-chto-ehto-takoe-simptomy-priznaki-zhenshchin-muzhchin-testy-shizofreniyu-lechenie.html

Video e in limba rusa. Se prezinta 2 video - unul cu masca, altul cu un cub.
In cel cu masca - masca este aratata din fata si din spate. Fiecare trebuie sa spuna- masca ii pare convexa sau concava, din fata si din spate.

In video cu cubul - va pare ca cubul se misca separat de foaia de hartie din spatele lui?


Raspunsurile unui om sanatos:
Masca dun fata si din spate este convexa, proieminenta.
Raspunsul creierului bolnav - realitatea,deci,masca din spate e concava.


Raspunsul despre cub: un om sanatos spune ca cubul se misca independent.
Bolnavul observa ca acest cub este legat de foaia de hartie si miscarea acestuia depinde de aceasta.

Lucruri utile pentru a-ti salva viata in conditii extreme

https://eustiu.com/curiozitati/in-caz-de-incendiu-culca-te-la-podea-10-informatii-putin-cunoscute-care-iti-pot-salva-viata-intr-o-zi/?fbclid=IwAR2fWqQJjjWQJSQZ-8huEePQCNTRPI1LHZ2N06-48bGv58tdhi5n_54KpG0https://eustiu.com/curiozitati/in-caz-de-incendiu-culca-te-la-podea-10-informatii-putin-cunoscute-care-iti-pot-salva-viata-intr-o-zi/?fbclid=IwAR2fWqQJjjWQJSQZ-8huEePQCNTRPI1LHZ2N06-48bGv58tdhi5n_54KpG0

O noua abordare a clasificarii tensiunii arteriale

Noi valori ale presiunii arteriale de la care se începe tratamentul medicamentos, un nou tratament de primă linie, o nouă abordare a tratamentului la vârstnici, sunt câteva din schimbările importante aduse de Ghidul European de Management al Hipertensiunii 2018 prezentat în cadrul Congresului European de Cardiologie.

Hipertensiunea arterială (HTA) este definită ca presiunea arterială (PA) la care beneficiile unui tratament hipertensiv depășesc riscurile acestuia, conform rezultatelor studiilor clinice. Conform acestei definiții, specialiștii europeni au ales să mențină valoarea prag a presiunii arteriale sistolice normale la 140 mmHg, spre deosebire de ghidul american care a coborât acest prag la 130 mmHg.

Astfel clasificarea presiunii arteriale măsurată în cabinetul medicului este următoarea (valori valabile pentru persoane peste 16 ani):

Categoria

Tensiunea sistolică (mm, Hg)

Tensiunea diastolică (mm,Hg)

Optimal

‹ 120

‹ de 80

Normal

120-129

80-84

Normal mărit

130-139

85-89

Hipertensiune gradul I

140-159

90-99

Hipertensiune gradul II

160-179

100-109

Hipertensiune gradul III

≥ 180

≥110

Hipertensiunea sistolică izolată

≥ 140

‹ 90

 PA sistolică optimă (PAS) este sub 120 mmHg, iar cea diastolică (PAD) sub 80 mmHg. Peste o PAS de 140 mmHg sau o PAD peste 90 mmHg, un pacient este diagnosticat cu hipertensiune. În funcție de gravitate, HTA se împarte în 3 grade.

Măsurarea PA este o metodă de screening recomandată tuturor persoanelor peste 18 ani. Dacă valoare PA este optimă se va verifica din nou peste 5 ani, dacă este normală peste 3 ani, iar dacă este normal crescută, anual sau în cazul suspicionării unui HTA mascate se vor face teste suplimentare. În cazul unor valori de HTA se vor face măsurători repetate sau o monitorizare continuă pentru confirmarea diagnosticului.

La prima vizită la medic trebuie măsurată PA la ambele mâini, iar la vizitele ulterioare se va măsura doar la mâna cu PA mai mare. Pacientul trebuie să stea liniștit 1-2 minute, manșeta se montează la nivelul inimii pe mâna sprijinită pasiv. O dată cu măsurarea PA se va urmări palpatoriu și pulsul. Măsurătoare se va repeta de 3 ori. Trebuie avute în vedere posibile rezultate false: PA mai mari sau mai mici ca nivelul obișnuit al pacientului în momentul măsurătorii. Un exemplu clasic este cel al HTA de halat alb, când pacientul are PA ridicată doar când este măsurată de un doctor în cabinet.

În cazul vârstnicilor sau diabeticilor, măsurarea PA se va face atât în șezut, cât și imediat după ridicarea în picioare. Diferențe mai mare de 20 mmHg a PAS sau de 10 mmHg a PAD în intervalul de 3 minute de la ridicare sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate și evenimente cardiovasculare. Această condiție se numește hipertensiune arterială ortostatică.

Există și alte metode de monitorizare a PA precum monitorizarea la domiciliul pacientului și monitorizări continue, utile în cazuri precum HTA de halat alb. În cazul PA măsurate acasă nivelul prag pentru HTA este mai mic, de 135/85 mmHg.

PA crescută a fost prima cauză de moarte prematură în 2015, fiind responsabilă pentru aproape 10 milioane de decese și peste pierderea a 200 ani de viață ajustați pentru dizabilitate. Este o condiție care afectează peste un miliard de persoane, 150 de milioane din acestea fiind în Europa Centrală și de Est. Procentul de persoane afectate crește cu vârsta: peste 60% din persoanele peste 60 de ani au HTA. Numărul de persoane cu HTA este în creștere: se estimează că în anul 2025 se va ajunge la 1.5 miliarde.

O PA crescută este asociată cu creșterea riscului de evenimente cardiovasculare precum accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, moarte subită, boală arterială periferică, dar și cu boala renală în stadiu terminal.

HTA este asociată cu leziuni și la nivelul retinei (retinopatia hipertensivă) și al creierului (cel mai adesea prin accident vascular cerebral).

H         ipertensiunea este rareori singura patologie a pacientului. Este asociată des cu alți factori de risc cardiovascular precum dislipidemia și intoleranța la glucoză. De aceea este important de evaluat riscul total cardiovascular al unui pacient cu HTA. Din 2003 acestă evaluare se face cu ajutorul sistemului SCORE (Systematic COronary Risk „Evaluation), bazat pe o populație mare reprezentativă pentru populația europeană. Acesta permite estimarea riscului pe 10 ani a unui eveniment aterosclerotic fatal pentru persoanele de peste 40 de ani. Ia în calcul vârsta, sexul, fumatul, nivelul colesterolului total și nivelul PAS și o serie de factori adiționali precum inactivitatea fizică, obezitatea sau istoricul familiar. Permite calibrarea riscului în funcție de țară sau de rasă. Pacienții cu boală cardiovasculară documentată, diabeticii, cei cu nivele foarte ridicate ale factorilor de risc individuali (inclusiv HTA grad 3) sau cei cu boală cronică de rinichi stadiile 3-5 sunt considerați automat ca având risc ridicat sau foarte ridicat, fără a se mai calcula scorul SCORE.

O scădere a PAS cu 10 mmHg sau o reduce a PAD cu 5 mmHg este asociată cu o reducere a evenimentelor cardiovasculare majore cu 20%, a mortalității de orice cauză cu 10-15%, a accidentelor vasculare cerebrale cu 35%, a evenimentelor coronare cu 20% și a insuficienței cardiace cu 40% .

În ciuda acestor rezultate mai puțin de 50% din pacienții tratați pentru HTA ajung la un nivel al PA sub 140/90 mmHg. Cei mai importanți factori sunt inerția tratamentului, doctorul nu adaptează tratamentul la starea actuală a pacientului, și lipsa de complianță a pacienților, ce nu urmăresc corect tratamentul recomandat.

Schimbarea stilului de viață

Este recomandată tuturor pacienților cu valoarea PA peste cea optimă (120/80mmHg).
Principale elementele ale schimbării stilului de viață sunt:

·         Exercițiu fizic aerobic regulat: cel puțin 30 min pe zi, 5-7 zile pe săptămână

·         Încetarea fumatului

·         O dietă bogată în legume, fructe, pește, nuci și acizi grași nesaturați (ulei de măsline)

·         Restricția aportului de sare sub 5g pe zi

·         Restricția consumului de alcool la sub 14 unități pe săptămână pentru bărbați, respectiv sub 9 unități pentru femei (o unitate de alcool = 10 ml alcool pur) și evitarea consumării unei cantități mare de alcool într-o perioadă scurtă de timp.

·         Controlul greutății corporale: atingerea unui indice de masă corporală între 20-25 kg/m2 și a unei circumferințe abdominale de sub 94 cm pentru bărbați și sub 80 cm pentru femei.

Citește mai multe:

·         #ESCCongress. Testul cu ceas ar trebui să fie folosit pentru detectarea precoce a demenței, la pacienții cu hipertensiune arterială

·         #ESCCongress. Cu cât ia mai multe medicamente pentru hipertensiunea arterială, cu atât un pacient consumă mai multă sare

·         Primul smartwatch care monitorizează continuu tensiunea arterială

Cum somnul ne influenteaza viata

https://style.nv.ua/blogs/kak-son-vliyaet-na-nashu-zhizn-novosti-ukrainy-50034936.html

Наталья Кадя

Партнер юридической компании Danevych.Law, эксперт по нейроменеджменту, коуч по развитию лидерства

Cercetările epidemiologice au demonstrat că cu cât mai redus este somnul, cu atât mai mare este riscul de deces din varii cauze -  all-cause mortality.

Matiu Wolker, doctor în neurologie din Universitatea Nottinhem din Marea Britanie, fondatorul și director al Centrului de știință a somnului uman, câteva decenii s-a ocupat de cercetarea impactului somnului  asupra sănătății omului. Practica clinică a profesorului și rezultatele investigațiilor au demonstrat, că somnul insuficient și incorect deteriorează creierul.

1. După 20 ore de privare de somn capacitățile cognitive se reduc până la nivelul unui om în stare de ebrietate. Chiar dacă nu simțim, după veghe de lungă durată creierul trece la un regim de activitate de tip microsomn cu inhibiția tuturor reacțiilor.

2. Mitul despre 5 ore de somn necesare omului nu este decât un mit.

Foarte rar se întâlnesc oameni care pot dormi 5 ore pe zi și se simt bine. Pentru un om normal somnul cu durata de 5 ore indubitabil va provoca dereglări ale activității creierului și înrăutățirea stării de sănătate.

3. Insuficiența somnului are impact asupra ADN.

S-au realizat investigații în care voluntarii dormeau câte 6 ore. Apoi parametrii activității genelor acestora erau comparate cu parametrii înregistrați înainte de investigații când voluntarii dormeau câte 8 ore.S-a constatat, că peste 700 gene și-au modificat activitatea. Jumătate au redus-o - genele responsabile de protecția imună. Cealaltă jumătate au sporit-o -  genele legate de inflamații , tumori și maladii cardio-vasculare..

4. Schimbarea orei sau a fusului oral are impact negativ asupra sistemului cardio-vascular. La nivel global se realizează experimentul în care 1,6 mlrd de oameni trec de la ora de iarnă la cea de vară, și invers. Trecerea la ora de vară, soldată cu pierderea unei ore de somn, sporește incidența acceselor cardicace cu 24%, iar trecerea la ora de iarnă (când se adaugă o  oră de somn) - reduce acest indicator cu 21%.  

5. Anume somnul asigura recuperarea creierului. Insuficiența somnului este una din cauzele principale ale bolii Alțheimer.

Concluzii.

7 ore - durata minimă necesară de somn.

 Nu poți dormi cu avans. Somnul nu e o banca unde luăm un credit.  Omul este unica ființă care se lipsește de somn voluntar și intenționat. De aceea somnul în avans nu are bază fiziologică din punct de vedere al evoluției. 

Un bărbat din Rusia a trăit 60 de ani fără emisfera stânga

https://www.mk.ru/social/health/2019/07/11/v-podmoskove-obnaruzhili-pacienta-s-polovinoy-mozga.html?fbclid=IwAR2g2bYpNyo76VhfWIs9mUiqT84sZhG46_zP429XOx_EloSlxqQLqpEq5sQ

Bărbatul a fost adus la spital cu simptome de atac ischemic tranzitoriu. Aceste atacuri de regulă nu duc la infarctul creierului. Pacientul avea probleme cu mobilitatea mâinii şi a piciorului. Tomografia computerizaă a demonstrat că lipseşte emisfera în care s-a produs atacul ishemic! În loc de emisfera stângă era o gaură neagră.  Neurologii au ajuns la concluzia că toate funcţiile erau preluate de emisfera dreaptă. 

Atacul ischemis s-a diminuat, funcţiile membrelor s-au restabilit.

Pacientul a declarat că a dus o viaţă normală, nu avea probleme cu aparatul locomotor, vederea, funcţiile psihice. El a absolvit şcoala cu succes, a fost admis la facultate, unde a învăţat de inginer. A făcut serviciul militar (!), s-a căsătorit, are 2 copii. Pînă a se pensiona a lucrat la uzină.

Savanţii cunosc cazuri de lipsă a unor segmente din creier, de exemplu, în paralizie infantilă cerebrală. Însă funcţiile motorii în aceste cazuri sunt afectate. Pralizia cerebrală infantilă se dezvoltă în perioadele tardive de dezvoltare a fătului. Însă în cazul prezent probabil s-a produs o hemoragie în creier încă în perioadele timpurii de embriogeneză când funcţiile creierului încă nu sunt distribuite, iar creierul posedă o plasticitate foarte mare. Şi în acest caz emisfera dreaptă a preluat funcţiile emisferei afectate, care nu s-a mai dezvoltat.

Astăzi screeningul prenatal ar arăta lipsa emisferei şi cu siguranţă medicii ar recomanda mamei să intrerupă sarcina. Însă 60 de ani în urmă nu era aşa posibilitate.

Film didactic- Vasele din mezenteriu la broasca. Determinati tipul vasului în funcție de direcția de circulație a sângelui.

https://youtu.be/yv7TrMQNO-M

Ritmurile biologice ale hormonilor si somnul. Insuficienta somnului si obezitatea, diabetul zaharat si boala hipertensiva

Un somn calitativ este componenta principală a modului sănătos de viață. Toate procesele în organism sunt dirijate hormonal, iar hormonii sunt supuși ritmurilor biologice. 
În partea întunecată a zilei intră în acțiune melatonina - conducătorul ritmului circadian (diurn).  Secreția acestuia crește de la orele 21 și ne pregătește de culcare. Totodată stimulează hormonul creșterii (STH), care la adulți e responsabil pentru dezvoltarea masei musculare și lipoliză (arderea grăsimilor), reduce secreția de insulină. 
Melatonina contribuie la creșterea nivelului hormonului de sațietate - leptina - proteina plasmatică, elaborată de celulele adipoase. Totodată scade nivelul de grelină - hormon responsabil de senzația de foame, elaborat de stomac.( Grelina e responsabilă pentru apetit, poate stimula dezvoltarea de noi neuroni şi le oferă protecţie împotriva efectelor îmbătrânirii. Atunci când stomacul se goleşte, este secretat hormonul foamei, grelina, iar nivelul acestuia în sânge creşte atunci când experimentăm câteva ore de foame. Specialiştii spun că grelina poate îmbunătăţi şi funcţia cerebrală. Ei au observat că animalele care urmează diete sărace în calorii au abilităţi mentale mai bune, iar motivul poate fi grelina. De asemenea, grelina poate duce la creşterea numărului de conexiuni neuronale).

Melatonina în cantități maximale se elaborează în timpul somnului, în încăperi întunecoase. Totodată aceasta influențează  sinteza cortizolului- hormonului stresului și activității - reducându-i secreția. La orele 3-4 secreția melatoninei scade, ar al cortizolului crește/ Dimineața noi ne trezim în acrofaza cortizolului (secreția maximă). Suntem activi, pregătiți pentru o nouă zi. În timpul zilei secreția de cortizol scade. 

Nivelul redus al melatoninei în timpul părții luminoase a zilei contribuie la activitatea optimă a insulinei.

 Seara melatonina se secretă în cantități mai mari, și ciclul se repetă.

Ce se întâmplă, când ne culcăm prea târziu, dormimi puțin și astfel reducem secreția de melatonină? 
Tot lanțul de interacțiuni hormonale se dereglează. Scade sinteza hormonului de creștere, se dezechilibrează raportul grelina/leptina. Cortizolul se elimină și noaptea, ceea ce provoacă surmenaj și insulinorezistență. Scade constituirea țesutului muscular și lipozlia, ba din contra, are loc acumularea grăsimilor și atrofierea mușchilor.

Sănătatea reproducătoare de asemenea suferă - excesul de cortizol provoacă scăderea secreției de testoseron în orele dimineții la bărbați și deficitul de progesteron la femei. Și multe alte efecte negative.

Neglijind regimul somn-activitate, noi dereglăm statutul hormonal, adăugăm în greutate, apoi căpătăm probleme cu hormonii sexuali și sindromul oboselii cronice.
De aici concluzia- ne culcăm la orele 22.00-23.00, în încăpere întunecoasă, în lipsa surselor artificiale de lumină. Ne trezim la orele 6.30-7.30.
Persoanele care lucrează noaptea, iar ziua își recuperează somnul, automat sunt incluse în grupa de risc de obezitate,diabet zaharat de tip II, bolii hipertenzive, bolii ischemice a inimii.