duminică, 10 martie 2019
miercuri, 6 februarie 2019
Ritmurile biologice ale hormonilor si somnul. Insuficienta somnului si obezitatea, diabetul zaharat si boala hipertensiva
Un somn calitativ este componenta principală a modului sănătos de viață. Toate procesele în organism sunt dirijate hormonal, iar hormonii sunt supuși ritmurilor biologice.
În partea întunecată a zilei intră în acțiune melatonina - conducătorul ritmului circadian (diurn). Secreția acestuia crește de la orele 21 și ne pregătește de culcare. Totodată stimulează hormonul creșterii (STH), care la adulți e responsabil pentru dezvoltarea masei musculare și lipoliză (arderea grăsimilor), reduce secreția de insulină.
Melatonina contribuie la creșterea nivelului hormonului de sațietate - leptina - proteina plasmatică, elaborată de celulele adipoase. Totodată scade nivelul de grelină - hormon responsabil de senzația de foame, elaborat de stomac.( Grelina e responsabilă pentru apetit, poate stimula dezvoltarea de noi neuroni şi le oferă protecţie împotriva efectelor îmbătrânirii. Atunci când stomacul se goleşte, este secretat hormonul foamei, grelina, iar nivelul acestuia în sânge creşte atunci când experimentăm câteva ore de foame. Specialiştii spun că grelina poate îmbunătăţi şi funcţia cerebrală. Ei au observat că animalele care urmează diete sărace în calorii au abilităţi mentale mai bune, iar motivul poate fi grelina. De asemenea, grelina poate duce la creşterea numărului de conexiuni neuronale).
Ce se întâmplă, când ne culcăm prea târziu, dormimi puțin și astfel reducem secreția de melatonină?
Tot lanțul de interacțiuni hormonale se dereglează. Scade sinteza hormonului de creștere, se dezechilibrează raportul grelina/leptina. Cortizolul se elimină și noaptea, ceea ce provoacă surmenaj și insulinorezistență. Scade constituirea țesutului muscular și lipozlia, ba din contra, are loc acumularea grăsimilor și atrofierea mușchilor.
Sănătatea reproducătoare de asemenea suferă - excesul de cortizol provoacă scăderea secreției de testoseron în orele dimineții la bărbați și deficitul de progesteron la femei. Și multe alte efecte negative.
Neglijind regimul somn-activitate, noi dereglăm statutul hormonal, adăugăm în greutate, apoi căpătăm probleme cu hormonii sexuali și sindromul oboselii cronice.
De aici concluzia- ne culcăm la orele 22.00-23.00, în încăpere întunecoasă, în lipsa surselor artificiale de lumină. Ne trezim la orele 6.30-7.30.
Persoanele care lucrează noaptea, iar ziua își recuperează somnul, automat sunt incluse în grupa de risc de obezitate,diabet zaharat de tip II, bolii hipertenzive, bolii ischemice a inimii.
În partea întunecată a zilei intră în acțiune melatonina - conducătorul ritmului circadian (diurn). Secreția acestuia crește de la orele 21 și ne pregătește de culcare. Totodată stimulează hormonul creșterii (STH), care la adulți e responsabil pentru dezvoltarea masei musculare și lipoliză (arderea grăsimilor), reduce secreția de insulină.
Melatonina contribuie la creșterea nivelului hormonului de sațietate - leptina - proteina plasmatică, elaborată de celulele adipoase. Totodată scade nivelul de grelină - hormon responsabil de senzația de foame, elaborat de stomac.( Grelina e responsabilă pentru apetit, poate stimula dezvoltarea de noi neuroni şi le oferă protecţie împotriva efectelor îmbătrânirii. Atunci când stomacul se goleşte, este secretat hormonul foamei, grelina, iar nivelul acestuia în sânge creşte atunci când experimentăm câteva ore de foame. Specialiştii spun că grelina poate îmbunătăţi şi funcţia cerebrală. Ei au observat că animalele care urmează diete sărace în calorii au abilităţi mentale mai bune, iar motivul poate fi grelina. De asemenea, grelina poate duce la creşterea numărului de conexiuni neuronale).
Melatonina în cantități maximale se elaborează în timpul somnului, în încăperi întunecoase. Totodată aceasta influențează sinteza cortizolului- hormonului stresului și activității - reducându-i secreția. La orele 3-4 secreția melatoninei scade, ar al cortizolului crește/ Dimineața noi ne trezim în acrofaza cortizolului (secreția maximă). Suntem activi, pregătiți pentru o nouă zi. În timpul zilei secreția de cortizol scade.
Nivelul redus al melatoninei în timpul părții luminoase a zilei contribuie la activitatea optimă a insulinei.
Seara melatonina se secretă în cantități mai mari, și ciclul se repetă.Ce se întâmplă, când ne culcăm prea târziu, dormimi puțin și astfel reducem secreția de melatonină?
Tot lanțul de interacțiuni hormonale se dereglează. Scade sinteza hormonului de creștere, se dezechilibrează raportul grelina/leptina. Cortizolul se elimină și noaptea, ceea ce provoacă surmenaj și insulinorezistență. Scade constituirea țesutului muscular și lipozlia, ba din contra, are loc acumularea grăsimilor și atrofierea mușchilor.
Sănătatea reproducătoare de asemenea suferă - excesul de cortizol provoacă scăderea secreției de testoseron în orele dimineții la bărbați și deficitul de progesteron la femei. Și multe alte efecte negative.
Neglijind regimul somn-activitate, noi dereglăm statutul hormonal, adăugăm în greutate, apoi căpătăm probleme cu hormonii sexuali și sindromul oboselii cronice.
De aici concluzia- ne culcăm la orele 22.00-23.00, în încăpere întunecoasă, în lipsa surselor artificiale de lumină. Ne trezim la orele 6.30-7.30.
Persoanele care lucrează noaptea, iar ziua își recuperează somnul, automat sunt incluse în grupa de risc de obezitate,diabet zaharat de tip II, bolii hipertenzive, bolii ischemice a inimii.
duminică, 4 noiembrie 2018
Zahărul în exces face copiii mai violenți.
Care este motivul pentru care zahărul în exces face copiii mai violenți și mai predispuși la fumat și băut?
Copiii au fost de trei ori și jumătate mai susceptibili de a fi violenți atunci când au mâncat dulciuri și au băut energizante în exces. Un alt studiu a scos în evidență că un nivel ridicat al zahărului face copiii de două ori mai predispuși la bătăi și cu 95% mai susceptibili de a se îmbăta. Iar oamenii de știință care au realizat studiul spun că băuturile energizante agravează comportamentul copiilor mai mult decât ciocolata și dulciurile, deoarece conțin și cafeină.
Cercetarea realizată de Universitatea Bar Ilan din Israel a analizat 137.284 de copii cu vârste de 11, 13 și 15 ani din 25 de țări europene și Canada. Oamenii de știință au comparat cantitatea de zahăr pe care au consumat-o copiii cu frecvența violențelor, fumatul, băutul de alcool și îmbătatul. Aceștia au găsit relații puternice și coerente între aceste date. În Marea Britanie, copiii care consumă multe dulciuri, ciocolată și băuturi energizante sunt supuși unui risc cu 89% mai mare de a fuma și unui risc cu 72% mai mare de a bea alcool. Aceștia sunt susceptibili și unui risc de 2,13 ori mai mare de a intra în bătăi și un risc cu 69% mai mare de a-i intimida pe cei din jur.
Studiul este considerat a fi primul care analizează efectele zahărului asupra violenței și abuzului de substanțe la copii. Au fost colectate informații de la copii din Austria, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, România, Slovenia, Suedia, Elveția și Marea Britanie.
Copiii suedezi au fost afectați cel mai rău de zahăr, după cum au sugerat rezultatele, și au fost de două ori mai susceptibili de a fi violenți sau de a bea și fuma.
Copiii au fost grupați în funcție de cât de mult zahăr au consumat, cât de des au mâncat ciocolată sau dulciuri și au băut energizante.https://www.ziarulnational.md/studii-zaharul-in-exces-face-copiii-mai-violenti/https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=1437511763899726991#editor/target=post;postID=2779567550451309021;onPublishedMenu=allposts;onClosedMenu=allposts;postNum=0;src=postname
marți, 30 octombrie 2018
Determinarea intensității efortului fizic pentru sistemul cardiovascular și respirator
Pentru a corecta exercițiile fizice în scop de autoevaluare a sistemelor vitale sunt elaborate teste speciale.
1. În efort fizic moderat FCC atinge 130 bătăi/minut, în efort de intensitate medie - 130-150 bătăi/minut.
Valoarea limită a FCC în funcție de intensitatea efortului poate fi determinată după formula:
FCC = 220-A
unde А - vârsta în ani
Astfel, pentru persoanele cu vârsta peste 20 ani valoarea maximă a FCC este de 200 bătăi/minut .unde А - vârsta în ani
2. Intensitatea efortului poate fi determinată și în funcție de timpul necesar pentru restabilirea pulsului. În efort moderat aceasta se întâmplă peste 5-7 min după efort, în efort de intensitate medie - peste 10 - 15 min, în efort de intensitate înaltă - peste 40-50 min.
3.Intensitatea efortului fizic poate fi evaluată și în funcție de capacitatea vitală a plămânilor (CVP). Dacă după efort CVP nu s-a modificat sau a crescut nesemnificativ, efortul a fost moderat. Dacă a scăzut cu 100-200 cm - de intensitate medie, dacă a scăzut cu 300-500 - intensitate excesivă. CVP scade în timp ce volumul respirator (volumul aerului inspirat și expirat în repaus care constituie la omul neantrenat 350-500 ml, iar la sportivi pînă la 800 ml) crește.
3. Intensitatea efortului poate fi determinată după frecvența mișcărilor respiratorii.
În efort moderat aceasta constituie 20 - 25 mișcări pe minut, în efort de intensitate medie - - 25 - 40, în efort excesiv - peste 40 mișcări pe minut. În primele 20 secunde ale efortului respirația devine mai frecventă și mai profundă. În repaus omul consumă 5-7 l de aer pe minut, pe când în efort de intensitate medie-35-40 l.
4. Intensitatea efortului poate fi determinată după modificarea masei corpului până și după efort. În efort mic masa scade până la 300 g, în efort mediu - 400-700 g, în efort excesiv - cu peste 800 g.
5.Intensitatea efortului poate fi determinată după parametrii dinamometrului de mâină. Dacă au rămas fără modificări sau s-au modificat neesențial, efortul a fost mic, dacă au scăzut cu 3-5 kg - mediu, dacă cu 6-10 kg - excesiv.
luni, 29 octombrie 2018
Determinarea nivelului de stres
Test pentru determinarea nivelului de stres
Stresul reflecta discrepanta intre solicitarile la care este supusa o persoana si capacitatea persoanei de a raspunde cu succes acestora. Psihologul T.S. Langner a imaginat o scala compusa din 22 de itemi cu ajutorul careia puteti afla cat de bine raspundeti situatiilor stresante.
Alegeti varianta de raspuns adevarata in cazul dvs.
1.De mai mult timp ma simt peste masura de slabit.
1 - Da
2 - Nu
2.Am avut perioade in care ma simteam depasit de situatie.
1 - Da
2 - Nu
3.Care este in general starea dvs psihica?
1 - Excelenta
2 - Buna
3 - Proasta
4 - Foarte proasta
4.Adesea simt ca "ma ia cu calduri"
1 - Da
2 - Nu
5.Ati suferit de palpitatii?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
6.Aveti pofta de mancare?
1 - Slaba
2 - Normala
3 - Buna
4 - Prea buna
7.Sunt atat de obosit incat nu pot sta nici macar pe scaun.
1 - Da
2 - Nu
8.Sunteti tipul de om care isi face griji din orice?
1 - Da
2 - Nu
9.Ati avut dificultati de respiratie (fara a face o munca grea)?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
10.Ati avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihica)?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
11.Ati avut stari de lesin?
1 - Niciodata
2 - Foarte rar
3 - Rar
12.Intampinati dificultati cand incercati sa adormiti sau sa ramaneti treaz?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
13.Va deranjeaza aciditatea gastrica (concomitent mai multe zile)?
1 - Da
2 - Nu
14.Aveti memorie buna?
1 - Da
2 - Nu
15.S-a intamplat sa aveti "transpiratii reci"?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
16.Va tremura vizibil mainile?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
17.Aud zgomote in cap tot timpul.
1 - Da
2 - Nu
18.Am spaime personale care imi provoaca prabusirea psihica.
1 - Da
2 - Nu
19.Va simtiti izolat chiar si intre prieteni?
1 - Da
2 - Nu
20.Nimic nu mi se intampla dupa cum imi doresc.
1 - Da
2 - Nu
21.Suferiti de durerei de cap?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
22.UNeori nici nu mai stiu daca ceva mai are pret, daca mai merita sa doresti ceva.
1 - Da
2 - Nu
Calcularea scorului si interpretarea rezultatelor Primiti cate un punct daca ati ales raspunsul 3 sau 4 de la itemul 3, daca ati ales 3 la intemul 11 si 2 la itemul 14. Pentru fiecare din ceilalti itemi primiti cate un punct daca ati ales cifra 1 (primul raspuns).
0 - 3 puncte = lipsa stresului
4 - 6 puncte = stres moderat
peste 7 puncte = stres sporit
Alegeti varianta de raspuns adevarata in cazul dvs.
1.De mai mult timp ma simt peste masura de slabit.
1 - Da
2 - Nu
2.Am avut perioade in care ma simteam depasit de situatie.
1 - Da
2 - Nu
3.Care este in general starea dvs psihica?
1 - Excelenta
2 - Buna
3 - Proasta
4 - Foarte proasta
4.Adesea simt ca "ma ia cu calduri"
1 - Da
2 - Nu
5.Ati suferit de palpitatii?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
6.Aveti pofta de mancare?
1 - Slaba
2 - Normala
3 - Buna
4 - Prea buna
7.Sunt atat de obosit incat nu pot sta nici macar pe scaun.
1 - Da
2 - Nu
8.Sunteti tipul de om care isi face griji din orice?
1 - Da
2 - Nu
9.Ati avut dificultati de respiratie (fara a face o munca grea)?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
10.Ati avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihica)?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
11.Ati avut stari de lesin?
1 - Niciodata
2 - Foarte rar
3 - Rar
12.Intampinati dificultati cand incercati sa adormiti sau sa ramaneti treaz?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
13.Va deranjeaza aciditatea gastrica (concomitent mai multe zile)?
1 - Da
2 - Nu
14.Aveti memorie buna?
1 - Da
2 - Nu
15.S-a intamplat sa aveti "transpiratii reci"?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
16.Va tremura vizibil mainile?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
17.Aud zgomote in cap tot timpul.
1 - Da
2 - Nu
18.Am spaime personale care imi provoaca prabusirea psihica.
1 - Da
2 - Nu
19.Va simtiti izolat chiar si intre prieteni?
1 - Da
2 - Nu
20.Nimic nu mi se intampla dupa cum imi doresc.
1 - Da
2 - Nu
21.Suferiti de durerei de cap?
1 - Adesea
2 - Uneori
3 - Niciodata
22.UNeori nici nu mai stiu daca ceva mai are pret, daca mai merita sa doresti ceva.
1 - Da
2 - Nu
Calcularea scorului si interpretarea rezultatelor Primiti cate un punct daca ati ales raspunsul 3 sau 4 de la itemul 3, daca ati ales 3 la intemul 11 si 2 la itemul 14. Pentru fiecare din ceilalti itemi primiti cate un punct daca ati ales cifra 1 (primul raspuns).
0 - 3 puncte = lipsa stresului
4 - 6 puncte = stres moderat
peste 7 puncte = stres sporit
joi, 18 octombrie 2018
Curiozitati despre organismul uman si nu numai...
50 de curiozități
1. Furnicile nu dorm niciodata. Cu toate acestea, in zorii zilei, furnicile se intind asemenea oamenilor pentru a se dezmorti.
2. Aproximativ 90% din populatia intregii planete locuieste in emisfera nordica.
3. Cimpanzeii si cotofenele sunt singurele animale care isi pot recunoaste imaginea intr-o oglinda.
4. Barajul Hoover din SUA a fost proiectat ca sa reziste pentru cel putin 2.000 de ani. Cimentul folosit la ridicarea impresionantei constructii nu se va intari complet decat peste 500 de ani.
5. In ciuda aparentelor, doua treimi din suprafata intregului continent african se afla in emisfera nordica.
6. Daca tii un caras auriu intr-o incapere lipsita de lumina, acesta va deveni, in cele din urma, alb.
6. Daca tii un caras auriu intr-o incapere lipsita de lumina, acesta va deveni, in cele din urma, alb.
7. Irlanda este singura tara europeana in care nu exista serpi.
8. In provincia Alberta din Canada au fost ucisi absolut toti soarecii. In prezent, este singura provincie din lume in care nu exista asemenea rozatoare.
9. Ochiul unui strut este mai mare decat creierul acestei pasari.
10. Pentru fiecare om de pe Terra exista circa 200 de milioane de insecte. Numai termitele ne depasesc intr-un raport de 10 la 1.
11. Balena albastra este animalul care produce cele mai puternice sunete (pana la 188 de decibeli). Un astfel de sunet poate fi receptat prin apa la o distanta de pana la 850 de kilometri.
12. Te-ai gandit cata benzina ti-ar trebui ca sa poti inconjura planeta cu propriul automobil? Ei bine, in rezervorul unui avion Boeing poate incapea suficient combustibil incat sa poti face acest lucru de patru ori.
13. Stiti care sunt cei mai mari consumatori de Coca-Cola din lume? Daca ati raspuns islandezii, ati dat raspunsul corect…
14. Stiti care este apetitul unui furnicar sud-american? Ei bine, acesta poate ingera pana la 30.000 de furnici… pe zi.
15. Cei mai tineri parinti din istorie ( doi copii cu varste de 8, respectiv 9 ani) au trait in China. Copilul lor s-a nascut in anul 1910.
16. Vreti sa stiti care este regiunea cu cea mai scazuta criminalitate? Incercati Quebec, Canada. Rata criminalitatii in aceasta zona este similara cu cea inregistrata intr-un parc Disney World, aproape 0.
16. Vreti sa stiti care este regiunea cu cea mai scazuta criminalitate? Incercati Quebec, Canada. Rata criminalitatii in aceasta zona este similara cu cea inregistrata intr-un parc Disney World, aproape 0.
17. Se estimeaza ca in lume exista circa 1 miliard de vite. 200 de milioane dintre ele traiesc numai in India, acolo unde sunt considerate animale sfinte.
18. In urma cu 5 ani, 60% dintre cumparatorii din supermarketurile lumii plateau cu bani gheata. Astazi, procentul este de doar 50%. Se estimeaza ca in anul 2011, doar 39% dintre cumparatori vor mai plati cu bani gheata in detrimentul cardurilor.
19. Pe suprafata unui corp uman traiesc mai multe vietati decat oameni pe intreaga planeta.
20. Bufnitele sunt singurele pasari care pot distinge culoarea albastra.
21. Mamiferele sunt singurele specii vii care prezinta lobi ai urechilor.
22. Prefixul telefonic pentru Antarctica este 672.
23. Desi nu pare, Chicago este mult mai aproape de Moscova decat este de Rio de Janeiro.
24. Lungimea unui elefant este egala, aproximativ, cu lungimea limbii unei balene albastre. De asemenea, limba unei balene este mai grea decat un elefant adult.
25. Limba unui crocodil este imobila. Ea este atasata de cerul gurii acestui animal.
26. Un om uita, in medie, circa 80% din tot ceea ce a invatat intr-o zi.
26. Un om uita, in medie, circa 80% din tot ceea ce a invatat intr-o zi.
27. Durata care ii ia unui fulg de zapada ca sa ajunga de la nori pana pe suprafata pamantului? Cel putin o ora…
28. Cei mai mari iubitori ai carnii de porc sunt danezii. In Danemarca exista de doua ori mai multi porci decat intreaga populatie umana a acestei tari.
29. Girafa este singurul animal care isi poate introduce limba in ureche. Limba unei girafe adulte masoara peste 50 de centimetri.
30. Biblioteca Universitatii din Indiana, SUA, se scufunda in fiecare an cu circa 2,5 centimetri. Acest fenomen se datoreaza unei erori a constructorilor care au omis sa calculeze si greutatea cartilor care vor fi depozitate in uriasa cladire.
31. Cele mai numeroase vietati de pe Terra sunt artropodele. Ca un exemplu, pana in prezent au fost descoperite circa 70.000 de mii de specii… de paianjeni.
32. De peste 4.000 de ani, nicio specie animala nu a mai fost domesticita.
33. In prezent, pentru prima data in istoria planetei, numarul persoanelor cu varste de peste 60 de ani il depaseste pe cel al copiilor cu varsta sub 5 ani.
34. Credeti ca Romania este o tara saraca? Ganditi-va ca una din cinci persoane de pe Terra traieste cu mai putin de 1$ pe zi.
35. In Santa Fe, New Mexico, legea impune ca animalele de casa sa poarte centura de siguranta in masina.
36. O singura vaca poate produce intr-un an mai mult lapte decat poate consuma un singur om… circa 200.000 de pahare pline cu lapte.
36. O singura vaca poate produce intr-un an mai mult lapte decat poate consuma un singur om… circa 200.000 de pahare pline cu lapte.
37. Plajele de nudisti pot fi periculoase pentru navele care circula in apropierea lor. Recent, un iaht cu 60 de persoane la bord s-a rasturnat pe tarmul texan al Golfului Mexic dupa ce toti pasagerii s-au ingramadit pe aceeasi parte a navei pentru a vedea nudistii de pe o plaja din apropiere.
38. Stiti cate emailuri se trimit zilnic in toata lumea? Peste 35 de miliarde…
39. Pentru fiecare tona de peste prinsa in oceanele lumii, oamenii arunca trei tone de gunoi in aceleasi ape.
40. Cea mai mare caracatita descoperita vreodata cantarea 4 tone. A fost vanata in anul 1878, in nordul Oceanului Atlantic.
41. Cea mai mare meduza observata vreodata avea un diametru de 2,3 metri. Tentaculele sale se intindeau pana la 36 de metri.
42. In statul american, Dakota de Nord, nu s-a inregistrat niciodata un cutremur.
43. Hawaii se apropie de Japonia cu aproximativ 10 centimetri in fiecare an.
44. Rechinii sunt singurele animale despre care se stie ca nu se pot imbolnavi de cancer.
45. La Paz, Bolivia, este orasul cel mai sigur din punct de vedere al prevenirii incendiilor. Data fiind altitudinea ridicata la care se afla (peste 3.000 de metri), cantitatea de oxigen din aer de abia poate sustine un foc.
46. Tot in La Paz, temperatura medie este de doar 10 grade Celsius. Si cu toate acestea, niciodata nu s-a inregistrat o temperatura de 0 grade. Situatia este identica si in Punta Arenas, Chile sau Stanley, Insulele Falkland.
46. Tot in La Paz, temperatura medie este de doar 10 grade Celsius. Si cu toate acestea, niciodata nu s-a inregistrat o temperatura de 0 grade. Situatia este identica si in Punta Arenas, Chile sau Stanley, Insulele Falkland.
47. Absolut toti crevetii se nasc masculi. Unii dintre ei devin femele la maturitate.
48. Daca vreti sa fiti in siguranta in fata unor nisipuri miscatoare, intotdeauna sa calariti un catar. Daca magarii sau caii se scufunda in nisipurile miscatoare, un catar nu o va face niciodata.
49. Chiar si astazi, 90% din teritoriul Statelor Unite ale Americii este format din terenuri neamenajate sau ferme.
50. Numai marea piramida a lui Keops contine suficienta piatra incat sa poate fi construit un zid inalt de 50 de centimetri care sa inconjoare planeta la Ecuator.
Anxietatea si depresia
ANXIETATEA
Este o emoţie
umană. Fiindtrăită de toţi oamenii la un moment dat - este o stare normală şi trecătoare. Însă, când simptomele de panică şi
anxietate degenerează în atacuri de panică şi de anxietate vorbim deja de
tulburare emoţională, manifestată prin sentimente de frică şi nelinişte la care
se adaugă: palpitaţii, stres, transpiraţie. Cu posibilitatea de a fi prezentă
chiar şi în cazul copiilor şi adolescenţilor, anxietatea se diferenţiază de
frică prin caracterul ei iraţional, nejustificată prin prezenţa unor situaţii
periculoase.
Anxietatea poate fi clasificată astfel:
• Fobiile; •Tulburarea de panică; • Tulburarea obsesiv-compulsivă; • Reacţia acută la stres;
• Tulburarea de stres posttraumatic; • Anxietate generalizată.
Anxietatea poate fi clasificată astfel:
• Fobiile; •Tulburarea de panică; • Tulburarea obsesiv-compulsivă; • Reacţia acută la stres;
• Tulburarea de stres posttraumatic; • Anxietate generalizată.
Fobiile
reprezintă o teamă iraţională care determină persoana să evite anumite obiecte,
evenimente şi situaţii care nu reprezintă un pericol real. Debutează în
copilărie sau adolescenţă şi adesea continuă la maturitate. Sunt de două ori
mai frecvente la femei decât la bărbaţi.
Există trei tipuri de fobii:
• Fobiile
specifice care includ teama de animale, insecte, înălţime (acrofobia), spaţii
strâmte, închise (claustrofobia), poduri sau alte lucruri.
• Fobiile sociale apar când persoanele se tem să nu fie stânjenit în situaţiile sociale de zi cu zi sau să nu fie analizat sau umilit public. Acestea pot apărea în anumite situaţii cum ar fi frica de a vorbi în faţa unei adunări, sau teama de a bea sau mânca în prezenţa altor persoane. În cazuriel grave, persoana afectată este anxioasă oricând este prezentă şi o altă persoană.
• Agorafobia este teama de a avea un atac de panică în public şi poate determina persoana respectivă să evite locurile publice.
• Fobiile sociale apar când persoanele se tem să nu fie stânjenit în situaţiile sociale de zi cu zi sau să nu fie analizat sau umilit public. Acestea pot apărea în anumite situaţii cum ar fi frica de a vorbi în faţa unei adunări, sau teama de a bea sau mânca în prezenţa altor persoane. În cazuriel grave, persoana afectată este anxioasă oricând este prezentă şi o altă persoană.
• Agorafobia este teama de a avea un atac de panică în public şi poate determina persoana respectivă să evite locurile publice.
Tulburarea obsesiv-compulsivă este o
tulburare anxioasă în care persoana se teme fără motiv şi încearcă să
controleze teama prin ritualuri care reduc anxietatea. Imaginile sau gândurile
supărătoare care apar frecvent se numesc obsesii, iar ritualurile practicate
(mentale sau comportamentale) pentru a preveni apariţia acestora sau pentru a
le îndepărta se numesc compulsii, ca de exemplu spălatul excesiv al mâinilor,
duşuri excesiv de frecvente. În plus simt nevoia să verifice repetitiv unele
lucruri cum ar fi dacă a încuiat uşa sau dacă a stins aragazul. Obsesiile sunt
gânduri iraţionale, temeri sau îngrijorări care apar frecvent şi produc
anxietate, dar nu pot fi controlate prin explicare logică. Cele mai frecvente
obsesii sunt: preocuparea exagerată faţă de murdărie şi germeni, îndoieli
repetate (de exemplu, dacă a închis sau nu aragazul), ordine desăvârşită,
gânduri legate de violenţă sa urănirea altor persoane, atingerea lucrurilor sau
numărarea lor timp îndelungat, preocuparea faţă de ordine şi simetrie,
gânduri persistente de a realiza acte sexuale respingătoare, probleme sau
gânduri care sunt în contradicţie cu convingerile religioase ale persoanei în
cauză.
Tulburarea de panică
este caracterizată de atacuri de panică cronice, repetate şi neaşteptate.
Aceste atacuri sunt crize de teamă foarte puternică de pericol atunci când nu
există un motiv pentru această teamă. În perioadele dintre atacuri persoana
afectată se teme permanent momentul şi locul când va apărea o nouă criză.
Atacurile de
panică pot însoţi mai multe tipuri de tulburări anxioase, nu
numai tulburarea de panică. Cele mai frecvente simptome ale atacurilor de
panică sunt:
• Bătăi puternice de inimă; • Transpiraţii; • Tremurături; • Scurtarea respiraţiei; • Senzaţie de sufocare; • Greaţă sau dureri abdominale; • Ameţeală sau confuzie.
• Bătăi puternice de inimă; • Transpiraţii; • Tremurături; • Scurtarea respiraţiei; • Senzaţie de sufocare; • Greaţă sau dureri abdominale; • Ameţeală sau confuzie.
Tulburarea de
stres posttraumatic presupune expunerea la o traumă în care persoana a
trăit o serie de sentimente intense: frică, neputinţă şi groază. Violul,
evenimentele legate de război, accidentele rutiere şi dezastrele naturale sunt
cauze frecvente ce pot produce această tulburare. Evenimentul declanşator poate
fi unul în care a fost pusă în pericol viaţa persoanei afectate sau a unei
persoane apropiate de aceasta sau la care a fost martoră persoana afectată.
Persoana prezintă coşmaruri, retrăieşte mental evenimentul traumatic, se simte
amorţit emoţional şi tresare, se sperie cu uşurinţă. femeile dezvoltă mai uşor
această tulburare decât bărbaţii. De obicei persoanele afectate prezintă şi
alte tulburări mentale cum ar fi depresie, alte forme de anxietate, abuz de
substanţe. Tulburarea de stres posttraumatic se diagnostichează dacă simptomele
durează mai mult de o lună. Simptomele debutează de obicei în primele trei luni
de la eveniment, deşi ele pot apărea şi la ani de zile după aceea.
Cea mai gravă
formă de anxietate este tulburarea de anxietate generalizată: anxietate excesivă, grija permenanetă faţă de
evenimente din viaţa de zi cu zi, fără motive evidente de preocupare.
Persoanele
afectate de anxietatea generalizată sunt mereu în aşteptarea dezastrului –
aceştia se preocupă fără încetare şi fără limite de familie, muncă, şcoală,
bani, sănătate. Şi lucrurile nu ar fi atât de grave dacă această grijă nu ar fi
nerealistă, luând mereu proporţii mult mai mari decât sunt impuse de adevărata
realitate. Cu toate că se poate însoţi de depresie sau abuzul de diferite
substanţe, deprecierea eset de obicei uşoară. Aceste persoane nu simt limitaţi
în societate sau la locul de muncă şi nu evită anumite situaţii datorită
anxietăţii lor.
Practic
gândurile şi emoţiile negative îţi domină gândirea, iar viaţa de zi cu zi
devine o stare constantă de grijă, frică, teamă.
În plus, persoanele cu anxietate generalizată simt în acelaşi timp cu starea de anxietate stări precum oboseală, insomnie sau oboseală la trezirea din somn, nelinişte, irascibilitate, iritabilitate, probleme de concentrare şi memorie, dureri generalizate, încordare musculară. sus
În plus, persoanele cu anxietate generalizată simt în acelaşi timp cu starea de anxietate stări precum oboseală, insomnie sau oboseală la trezirea din somn, nelinişte, irascibilitate, iritabilitate, probleme de concentrare şi memorie, dureri generalizate, încordare musculară. sus
Cauzele anxietatii
Din ce în ce mai prezentă printre noi - aproximativ 25% din populaţie
suferă de anxietate care ar necesita tratament într-o anumită perioadă a vieţii
lor şi alţi 25% au o anxietate mai puţin severă (ex. frica de şoareci sau
păianjeni) – anxietatea poate fi cauzată de: - factorul ereditar –
istoricul familie tale te poate face mai predispus la tulburări de anxietate
decât alte persoane. - chimia creierului – în cazul în care
neurotransmiţătorii (mesagerii chimici) nu sunt în echilibru, mesajele nu pot
fi transmise la creier în mod corespunzător şi astfel se modifică modul în care
creierul reacţionează în anumite situaţii. - factorii de mediu –
evenimente stresante, trauma sau folosirea unor substanţe ce produc dependenţă
(alcool, cofeină, nicotină)
Anxietatea
poate fi generată sau agravată şi de afecţiuni sau condiţii precum: - astm, -
sindromul de stres posttraumatic, - unele medicamente, - depresia,
DEPRESIA
Depresia a devenit cea mai frecventa suferinta mintala la nivel de comunitate.
Un studiu desfasurat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii a atestat faptul ca depresia afecteaza circa 121 de milioane de persoane de pe intregul mapamond. Se estimeaza ca anual, 3 - 15 % din populatia generala prezinta un episod depresiv, dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. In Europa, din 1000 de adulti, 58 prezinta tulburare depresiva majora (adica 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre ingrijoratoare au facut ca depresia sa devina in acest moment una dintre cele mai studiate afectiuni psihice. Uneori este foarte evident cand cineva este deprimat. Poate parea trist, nu face lucruri care de obicei ii provocau placere, se descrie ca simtindu-se neinsemnat si inutil. In cazul altor persoane, insa, depresia poate fi mai putin evidenta. Unele dintre aceste persoane nici nu admit ca se simt triste sau ca au o stare proasta. Ei par schimbati doar pentru persoanele apropiata.
Un studiu desfasurat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii a atestat faptul ca depresia afecteaza circa 121 de milioane de persoane de pe intregul mapamond. Se estimeaza ca anual, 3 - 15 % din populatia generala prezinta un episod depresiv, dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. In Europa, din 1000 de adulti, 58 prezinta tulburare depresiva majora (adica 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre ingrijoratoare au facut ca depresia sa devina in acest moment una dintre cele mai studiate afectiuni psihice. Uneori este foarte evident cand cineva este deprimat. Poate parea trist, nu face lucruri care de obicei ii provocau placere, se descrie ca simtindu-se neinsemnat si inutil. In cazul altor persoane, insa, depresia poate fi mai putin evidenta. Unele dintre aceste persoane nici nu admit ca se simt triste sau ca au o stare proasta. Ei par schimbati doar pentru persoanele apropiata.
Simptome de depresie:
- tristete persistenta,
- sentimente de inutilitate sau de pesimism;
- sentimente de vinovatie sau neputinta; - pierdere de interes sau
placere pentru hobby-uri sau activitatile obisnuite, - energie scazuta,
oboseala, senzatie de “incetineala”; - capacitate de concentrare redusa sau
dificultate de luare a deciziilor; - probleme de somn, trezire dimineata devreme
sau dormit prelungit; - modificari ale apetitului sau/si
ale greutatii; - ganduri de moarte sau sinucidere, tentative de suicid chiar; -
neliniste sau iritabilitate; - stima de
sine scazuta; - probleme fizice persistente, precum dureri de cap, tulburari
digestive, dureri cronice ce nu raspund la tratamentele de rutina.
Depresia - cauze
Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe
deplin, in ciuda eforturilor depuse. Viziunea unanima actuala a cercetarilor si
clinicilor impune un model bio-psiho-social in care, la instalarea depresiei,
contribuie atat perturbari biochimice la nivelul creierului cat si cauze
psihologice (personalitati fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente
de viata negative, ostilitatea mediului, etc.). In aproape un sfert din cazuri,
primul episod depresiv se produce ca o reactie la un eveniment de viata
negativ. Ulterior insa, episoadele se pot repeta fara nicio cauza aparenta.
Unele medicamente pot si ele sa induca fenomene
depresive : antihipertensive, contraceptive orale si hormonii, stimulante sau
supresoare ale apetitului alimentar, analgezicele si antiinflamatoarele,
antibacterienele si antimicoticele.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)