Cursurile mele

Neuroendocrinologie

Portofoliu

Universitatea de Stat din Tiraspol

Catedra Biologia animală

Curriculum

la disciplina

Neuroendocrinologia

(masterat)

Autor:

Diana coşcodan,

Doctor în biologie,

Conferenţiar universitar

Chişinău 2008

I. Preliminarii

Neuroendocrinologia este ramura endocrinologiei, care studiază interacţiunile sistemului nervos central şi endocrin în procesul reglării activităţii vitale. Ca ştiinţă neuroendocrinologia s-a dezvoltat pe baza neurobiologiei şi endocrinologiei. Ea studiază şi descoperă mecanismele, ce stau la baza reglării celor mai importante funcţii vitale ale organismului uman. Domeniul neuroendocrinologiei ţine de sistemele de integrare ale organismului în mediul extern, care asigură adaptarea lui la condiţiile în permanentă schimbare.

Trăsătura caracteristică a materiei vii este excitabilitatea şi sensibilitatea. Toate organismele necesită un anumit grad de coordonare internă între un stimul şi reacţie pentru homeostazie şi supravieţuire. Spre deosebire de plante, animalele posedă două sisteme diferite, care funcţionează în strînsă legătură unul cu altul – nervos şi endocrin

            Sistemul nervos alături de cel endocrin asigură majoritatea funcţiilor de control ale organismului. În general, sistemul nervos controlează activităţile rapide, cum ar fi contracţiile musculare, procesele viscerale cu variaţii rapide, sau chiar ritmul secreţiei unor glande endocrine.

            Sistemul endocrin, dimpotrivă, reglează în special funcţiile metabolice ale organismului. 

            Curriculumul la disciplina „Neuroendocrinologie” este conceput ca un factor important de formare a competenţelor, abilităţilor şi performanţelor necesare integrării în cîmpul muncii a persoanelor ce îşi fac studiile la masterat. Conştienţi de faptul că neuroendocrinologia constituie una din disciplinele de bază pentru pregătirea viitorilor specialişti, autorul curriculumului a acordat o deosebită atenţie nu doar ideii de acumulare a cunoştinţelor teoretice, dar şi a celei de formare a capacităţilor tipice domeniului fiziologiei sistemului nervos central şi endocrinologiei, precum şi de orientare liberă în torentul de informaţie şi de analiză critică a diverselor fenomene.

            Cunoştinţele şi capacităţile sunt prezentate la nivel sistematic, în conformitate cu standardul curricular în materie.

II Obiectivele generale ale disciplinei

1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

- să cunoască conceptele de bază ale neuroendocrinologiei;

- să sesizeze principalele direcţii ale istoriei dezvoltării neuroendocrinologiei;

- să conştienţizeze corelaţia dintre rolul  sistemelor endocrin şi nervos ca sisteme de integrare şi coordonare a tuturor funcţiilor organismului;

- să înţeleagă rolul sistemelor nervos şi endocrin în integrarea organismului în mediu;

- să descrie rolul şi locul neuroendocrinologiei în endocrinologie, fiziologie şi neurobiologie;

- să cunoască diferite tipuri de neurohormoni şi mecanismul acţiunii lor;

- să definească noţiunea de neurosecreţie;

2. La nivelul de aplicare:

- să demonstreze capacitatea de  a învăţa;

- să adapteze mesajul profesional la diferite domenii de activitate;

- să interpreteze concepţiile biologilor în vederea realizării propriilor lucrări;

- să gestioneze metodele fiziologice însuţite în cadrul învăţării în cercetarea ştiinţifică;

- să sintetizeze concepţiile de bază ale neuroendocrinologiei într-un mod propriu;

- să argumenteze propria poziţie în luarea unei decizii profesionale;

- să compare diferite abordări conceptuale şi metodologice în  neuroendocrinologie.

3. La nivelul de integrare:

- să lanseze idei originale despre neuroendocrinologie;

- să proiecteze activităţile în baza principiilor şi metodologiilor însuşite;

- să soluţioneze diferite probleme prin colaborare;

- să realizeze independent un studiu original în domeniul neuroendocrinologiei;

- să rezolve situaţiile de problemă prin consens;

III Administrarea disciplinei

Codul disciplinei	Forma de organizare a învăţămîntului	Numărul de ore			Credite	Evaluarea	Responsabil de disciplină
		total	prelegeri	seminare
	Masterat, de zi		20	18		examen	D.Coşcodan

IV Tematica şi repartizarea orientativă a orelor

a)      Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de prelegeri

b)       

Nr. d/r	Tema	Realizarea în timp (ore de contact direct)
1.	Obiectul de studiu al neuroendocrinologiei. Istoria dezvoltării neuroendocrinologiei.	1
2.	Neurosecreţia. Neurohormonii, neuropeptidele.	1
3.	Neuropeptidele cu funcţie de neuromediatori. Peptida vasoactivă intestinală.	1
4.	Hipotalamusul. Topografia, morfologia, funcţiile.	1
5.	Tipurile neurohormonilor. Statinele şi liberinele. Hormonii adrenocorticotrop şi oxitocina. Neurotransmiţătorii. Ciberninele.	3
6.	Acetilcolina, noradrenalina, dopamina, serotonina. Rolul lor în reglarea diferitor funcţii ale organismului.	1
7.	Endorfinele şi enkefalinele – sistemul opioid cerebral.	1
8.	Neuroimunoendocrinologia, obiectul de studiu. Trăsăturile comune în structura şi fubcţiile sistemelor nervos, endocrin şi imun.	2
9.	Reacţia de stres – exemplu convingător al interrelaţiilor dintre sistemele neuroendocrin şi imun. Maladiile autoimune ca rezultat al stresului psihoemoţional.	2
10.	Dereglările psihice asociate maladiilor endocrine.	1
11.	Patologia glangei tiroide.	1
12.	Patologia glandelor paratiroide.	1
13.	Patologia gonadelor feminine şi masculine.	1
14.	Patologia hipofizei.	1
15.	Patologia suprarenalelor.	1
16.	Patologia pancreasului.	1

b)Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de seminare

Nr. d/r	Tema		Realizarea în timp (ore de contact direct)
1.	Neurosecreţia. Neurohormonii, neuropeptidele cu funcţie de neuromediatori. Peptida vasoactivă intestinală.		2
2.	Hipotalamusul. Topografia, morfologia, funcţiile. Tipurile neurohormonilor. Statinele şi liberinele. Hormonul adrenocorticotrop şi oxitocina. Neurotransmiţătorii. Ciberninele	3
3.	Endorfinele şi enkefalinele – sistemul opioid cerebral.		1
4.	Neuroimunoendocrinologia, obiectul de studiu. Trăsăturile comune în structura şi fubcţiile sistemelor nervos, endocrin şi imun.		2
5.	Reacţia de stres – exemplu convingător al interrelaţiilor dintre sistemele neuroendocrin şi imun. Maladiile autoimune ca rezultat al stresului psihoemoţional.		2
6.	Dereglările psihice asociate maladiilor endocrine.		2
7.	Patologia glangei tiroide.		2
8.	Patologia glandelor paratiroide.		1
9.	Patologia gonadelor feminine şi masculine.		2
10.	Patologia hipofizei.		1
11.	Patologia suprarenalelor.		1
12.	Patologia pancreasului.		1

V. Obiective de referinţă şi conţinuturi

Obiective de referinţă	Conţinuturi
-          să se determine premizele dezvoltării neuroendocrinologiei; -          să evidenţieze asemănările şi deosebirile dintre endocrinologie şi neurologie; -          să determine direcţiile evoluţiei neuroendocrinologiei; -          să descrie metodele neuroendocrinologiei.	Obiectul de studiu al neuroendocrinologiei. Istoria dezvoltării neuroendocrinologiei.
-          să cunoască definiţia noţiunii de neurosecreţie; -          să conştientizeze existenţa diferitor tipuri de neurohormoni; -          să sesizeze dualitatea funcţiilor neuropeptidelor: de neurosecreţie şi de neuromediatori.	Neurosecreţia. Neurohormonii, neuropeptidele.
-          să cunoască diferite tipuri de neuropeptide; -          să demonstreze pe exemple concrete rolul peptidei vasoactive intestinale.	Neuropeptidele cu funcţie de neuromediatori. Peptida vasoactivă intestinală.
-          să definească noţiunea de hipotalamus; -          să descrie topografia, morfologia şi funcţiile hipotalamusului; -          să sesizeze rolul hipotalamusului în reglarea funcţiilor endocrine.	Hipotalamusul. Topografia, morfologia, funcţiile.
-          să sesizeze rolul statinelor şi liberinelor în reglarea funcţiilor hipofizei; -          să cunoască funcţiile hormonilor adrenocorticotrop şi oxitocina; -          să demonstreze pe exemple concrete rolul neurotransmiţătorilor; -          să sesizeze rolul ciberninelor.	Tipurile neurohormonilor. Statinele şi liberinele. Hormonul adrenocorticotrop şi oxitocina. Neurotransmiţătorii. Ciberninele.
- să demonstreze rolul acetilcolinei,, noradrenalinei, dopaminei, serotoninei în reglarea diferitor funcţii ale organismului	Acetilcolina, noradrenalina, dopamina, serotonina. Rolul lor în reglarea diferitor funcţii ale organismului.
-          să definească noţiunea – sistemului opioid cerebral; -          să demonstreze rolul endorfinelor şi enkefalinelor.	Endorfinele şi enkefalinele - sistemul opioid cerebral
-          - să determine premizele dezvoltării neuroimunoendocrinologiei; -          să evidenţieze asemănările şi deosebirile dintre sistemele endocrin, imun şi nervos; -          să sesizeze proprietăţile sistemului imun; -          să conştiintezeze participarea sistemului imun la declanşarea maladiilor autoimune.	Neuroimunoendocrinologia, obiectul de studiu. Trăsăturile comune în structura şi funcţiile sistemelor nervos, endocrin şi imun.
-          să demonstreze pe exemple concrete interrelaţiile dintre sistemele neuroendocrin şi imun; -          să explice dezvoltarea  maladiilor autoimune ca rezultat al stresului psihoemoţional.	Reacţia de stres – exemplu convingător al interrelaţiilor dintre sistemele neuroendocrin şi imun. Maladiile autoimune ca rezultat al stresului psihoemoţional.
-          să descrie dereglările psihice asociate maladiilor endocrine; -          să explice mecanismul dezvoltării unor dereglări psihice asociate maladiilor endocrine.	Dereglările psihice asociate maladiilor endocrine.
-          să demonstreze pe exemple concrete patologiile glandei tiroide: guşa endemică, guşa toxică, mixedemul, tiroidita autoimună; -          să explice mecanismul acţiunii tiroxinei şi triiodtironinei.	Patologia glangei tiroide.
-          să demonstreze pe exemple concrete patologiile glandelor paratiroide: tetania şi hipoparatiroidia; -          să explice mecanismul acţiunii hormonilor glandelor paratiroide.	Patologia glandelor paratiroide.
-          să demonstreze pe exemple concrete patologiile glandelor sexuale feminine şi masculine: hiper- şi hipogonadism, maladiile cromozomiale etc; -          să explice mecanismul acţiunii estrogenilor şi androgenilor.	Patologia gonadelor feminine şi masculine.
-          să demonstreze pe exemple concrete patologiile adenohipofizei, neurohipofizei şi lobului intermediar al hipofizei; -          să explice mecanismul acţiunii hormonilor hipofizari: STH, TSH, ADH, ACTH, FSH, LH, prolactina, vasopresina, MSH.	Patologia hipofizei.
-          să demonstreze pe exemple concrete patologiile suprarenalelor; -          să explice mecanismul acţiunii hormonilor suprarenalieni: glucocorticoizi, mineralcorticoizi, hormonii sexuali, adrenalina şi noradrenalina; -          să explice rolul suprarenalelor în desfăşurarea reacţiei stresogene.	Patologia suprarenalelor.
-          să demonstreze pe exemple concrete patologiile pancreasului: diabet zaharat şi hiperinsulinism; -          să explice mecanismul acţiunii hormonilor insulina, glucagon.	Patologia pancreasului.

VI Evaluarea disciplinei

1. Evaluări sumative periodice: lucrări de control, testări

Mostra 1

Lucrare de control la tema: Hipotalamusul. Topografia, morfologia, funcţiile.

1.      Descrieţi topografia şi structura hipotalamusului.

2.      Enumeraţi funcţiile hipotalamusului.

3.      Explicaţi noţiunea de „neurosecreţie”.

2. Evaluarea sumativă finală

Mostra 2

Testul N1

Subiectul 1: Ce este neuroendocrinologia?

1.1.              Explicaţi ce evenimente au stat la baza dezvoltării neuroendocrinologiei.

1.2.              Enumeraţi cîteva exemple de corelaţie dintre activitatea sistemelor nervos şi endocrin.

Testul N2

Subiectul 2. Ce este neurosecreţia?

2.1. Comparaţi următoarele funcţii ale neuronilor – de neurotransmiţători şi de neurosecreţie.

2.2. Daţi clasificarea neurohormonilor.

Testul N3

Subiectul 3: Ce este neuroimunoendocrinologia?

3.1.            Explicaţi ce evenimente au stat la baza dezvoltării neuroimunoendocrinologiei.

3.2.            Enumeraţi cîteva exemple de corelaţie dintre activitatea sistemelor nervos, imun şi endocrin.

Lucrul individual.

1.Referate:

Patologia glangei tiroide. Patologia glandelor paratiroide. Patologia gonadelor feminine şi masculine. Patologia hipofizei. Patologia suprarenalelor. Patologia pancreasului. Hormonii glangei tiroide. Hormonii glandelor paratiroide. Hormonii gonadelor feminine şi masculine. Hormonii hipofizei. Hormonii suprarenalelor. Hormonii pancreasului. Neurosecreţia. Neurohormonii, neuropeptidele cu funcţie de neuromediatori. Neurosecreţia.Peptida vasoactivă intestinală. Hipotalamusul. Topografia, morfologia, funcţiile. Tipurile neurohormonilor. Statinele şi liberinele. Hormonul adrenocorticotrop şi oxitocina. Neurotransmiţătorii.  Ciberninele Endorfinele şi enkefalinele – sistemul opioid cerebral. Medierea neuroendocrină în alcoolism. Depresia și neurohormonii. Maladiile psihice mediate de hipotalamus. Narcomania și neurohormonii. Dereglările psihice asociate maladiilor endocrine.

2.De completat tabelul:

Hormon, neurohormon, neuromediator	Organul secretor	Funcţia
		Sistemul cardiovascular	Sistemul respirator	Sistemul digestiv	Aparatul locomotor	Sistemul urinar	Sistemul genital	metabolismul	Alte funcţii

VII Referinţe bibliografice:

1.      Artur Guyton. Fiziologie. Editia a 5-a, 587 p. Bucureşti

2.      Babschi E.B., Zubcov A.A., G.I. Kosiţcki, B.I. Hodorov. Fiziologia omului. Chişinău „Lumina”, 1991

3.      Costuleanu Marcel. Fundamente de fiziopatologie. Editura Cantes. 1999

4.      Clor an Emil. Caiete III (1967+1972) memorii, jurnale, convorbiri

5.      Freud Sigmund. Psihologia inconştientului. Editura TREI 2000

6.      Goliszek A. Învingeţi stresul. Editura Teora. 1999

7.      Gorgos C. Dicţionar enciclopedic de psihiatrie, vol. I-IV

8.      Iamandescu I.B. Stresul psihic din perspectiva psihologică şi psihosomatică. Editura Info Medica 2002

9.      Leonhard K. Personalităţi accentuate în viaţa şi literatura. Editura ştiinţifică şi enciclopedică 1979

10.  Scripcaru G., Boisteanu P., Astarastoae V., Chiriţa V. Psihiatrie medico-legală. Editura Polifrom. 2002

11.  Stefanescu D.T Genetica medicală – progrese recente. Editura Tehnică 1998

12.   Акмаев И.Г. Нейроэндокринология сегодня. /III  Всерос. Научно-практическая конференция «Актуальные проблемы нейроэндокринологии»,Москва, 2007

13.  Акмаев И.П. Проблемы эндокринологии. Т-45-N5 с.3-8

14.  Акмаев И.П., Гриневич В.В. Нейроэндокринология гипоталамуса. М., 2004, 165 с.

15.   Блум Ф. , Лейзерсон А., Хофстедтер. Мозг, разум и поведение. Москва. Мир, 1988, 248с.

16.   Грин Н., Стаут У., Тейдор Д. Биология, т.2 М., Мир, 1990, 326с.

17.  Корнева Е.А., Шхинек Э.К. Гормоны и иммунная система, Л. 1988

18.  Марова И. Нейроэндокринология. Клинические очерки. М. 1999, 507 с.